În perioada 11-14 iulie 2012, sub egida Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna, s-a desfășurat la Mănăstirea Putna ediția a XII-a a Simpozionului de istorie Colocviile Putnei.
Simpozionul de anul acesta a stat sub semnul aniversării a 20 de ani de la canonizarea Slăvitului Voievod Ștefan cel Mare. S-au prezentat 32 de comunicări ale unor cercetători din Anglia, Franța, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova și România.
După cum ne informează Secretariatul Centrului de Cercetare și Documentare ‘Ștefan cel Mare’ al Mănăstirii Putna, deschiderea simpozionului a avut loc miercuri, 11 iulie, la ora 17:00 în prezența IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Înaltpreasfinția Sa și-a exprimat respectul și considerația față de istoricii prezenți la acest Colocviu, bucurându-se de prezența multor cercetători tineri, semn că această lucrare nobilă va continua. Apoi IPS Pimen le-a mulțumit celor prezenți pentru râvna și osteneala depusă pentru „neamul nostru românesc și creștinesc, ortodox, mai ales în aceste vremuri tulburi, cu oameni fără de Dumnezeu, cu oameni care se cred nemuritori pe pământ; prin cultură și credință în Dumnezeu, omul dobândește nemurirea atât pe pământ, dar mai ales în cer.”
Domnul Ștefan S. Gorovei, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, i-a evocat pe profesorii Emil Turdeanu, Nicoară Beldiceanu și Petre Ș. Năsturel ca cercetători ai istoriei Sfântului Ștefan cel Mare. „Ei au format un strălucitor buchet, unic în felul lui, care a reprezentat pe pământul Franței elita științifică a românimii întregi. Unul era ardelean, altul moldovean, iar al treilea muntean, cu mamă franceză.” Reliefând căldura și respectul cu care acești trei mari cercetători s-au aplecat asupra personalității și epocii lui Ștefan cel Mare, domnul Gorovei a reprodus câteva cuvinte demne de ținut minte ale lui Emil Turdeanu: „Opera lui Ștefan cel Mare a crescut printr-un efort tenace și de lungă durată. Ea ne apare astăzi cu atât mai mare cu cât greutățile din care ea s-a rupt au fost mai aspre și cu cât ea răsfrânge mai limpede până în cele mai risipite amănunte voința de creație a unui om de geniu.” După această evocare, invitații au participat la slujba parastasului pentru acești trei istorici.
Una din serile colocviului a fost dedicată omagierii profesorului Ștefan Andreescu de la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București la împlinirea frumoasei vârste de 65 de ani. A fost prezentat în premieră volumul omagial „Aut viam inveniam aut faciam”, dedicat profesorului Andreescu. O parte dintre autorii studiilor din volum au fost prezenți în sală, numărându-se între participanții obișnuiți la Colocviile Putnei. Domnul Andreescu a mărturisit că se împlinesc 50 de ani de când a venit prima oară la Putna, ca elev de 15 ani, în timpul stăreției vrednicului de pomenire PS Gherasim Putneanul. Părinții mănăstirii i-au dăruit o icoană a Sfântului Ștefan cel Mare, cu urarea de a sluji cât mai mulți ani în domeniul istoriei românilor.
Iată câteva dintre cele mai importante rezultate introduse în circuitul științific la această ediție. Domnul Radu Păun, cercetător la Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen din Paris, a demonstrat că și boierii moldoveni au făcut danii mănăstirilor din Muntele Athos, nu numai domnii țării. Domnul Marius Diaconescu, lector la Facultatea de Istorie a Universității din București, a demonstrat că Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, s-a căsătorit cu fiica lui Bartolomeu Dragfi, voievodul Transilvaniei, eveniment discutat de decenii în istoriografia românească fără a se putea stabili ceva cert. Domnul Nagy Pienaru, cercetător la Institutul „N. Iorga”, a prezentat o cronică otomană din secolul XVI în care apar imaginile cetăților Chilia și Cetatea Albă în 1484. Doamna Margarita Kuiumdjieva, de la Institutul de Artă al Academiei Bulgare de Știință, a interpretat ciclul lui Moise din fresca Mănăstirii Sucevița în contextul altor astfel de cicluri din iconografia bulgară și rusească.
Colocviul de anul acesta a cuprins și o consistentă secțiune dedicată istoriei Mănăstirii Putna. Domnul Liviu Papuc de la Biblioteca Centrală Universitară din Iași a făcut un portret al Arhimandritului Teofil Patraș, egumen al Mănăstirii Putna între anii 1901-1917, pe baza mărturiilor contemporanilor săi. Astfel, în mai 1904, Șt. O. Iosif scria: „E un preot cult, cu însușiri frumoase și, mai presus de toate, un bun român.” Consemnăm și descoperirea în cimitirul satului Putna de către părintele Timotei Tiron a mormântului și a crucii Arhimandritului Ghenadie Platenchi, egumen al Mănăstirii Putna între anii 1826-1837, considerate distruse.
Miercuri, 11 iulie, s-au împlinit 100 de ani de la nașterea IPS Victorin Ursache, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America, înmormântat la 22 iulie 2001 în cimitirul Mănăstirii Putna. Această remarcabilă personalitate a diasporei și ortodoxiei românești din secolul XX a fost evocată de către monahul Ieremia Berbec. Contextul prezentării sale a cuprins referințe la Sfântul Ioan Iacob, Visarion Puiu, fost Mitropolit al Bucovinei, și Sfântul Ioan Maximovici.
Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a descris în culori vii drama monahismului moldovenesc după aplicarea decretului 410 din 1959, prin care au fost dați afară din mănăstiri în jur de trei sferturi dintre călugări și au fost închise foarte multe mănăstiri și majoritatea schiturilor existente atunci. Unul dintre cazurile prezentate a fost cel al Mănăstirii Sucevița și al stareței Alexandrina Colibaba. Această mănăstire număra 103 maici în anul 1958, iar în 1961 obștea era de numai 28 de maici, bătrâne și bolnave, inclusiv maica stareță fiind alungată din mănăstire. Îi va fi permisă întoarcerea doar în august 1981. Ajunsă la mănăstire, a sărutat pământul și a spus: „Mulțumesc lui Dumnezeu că am ajuns în grădina Maicii Domnului. Maicilor, răbdați toate în mănăstire, căci nu știți ce ispite sunt în lume și ce greutăți am avut eu”. Ea a trecut la Domnul pe 14 septembrie 1981, ziua Înălțării Sfintei Cruci.
După ultima sesiune de comunicări, sâmbătă după-amiaza participanții au vizitat biserica Sfânta Treime din Siret, biserica Sfântul Nicolae din Bălinești, ctitorită de logofătul Ioan Tăutul cu sprijinul Sfântului Ștefan cel Mare, și mănăstirea Bogdana, unde voievodul a pus pietre de mormânt la șapte dintre strămoșii săi.
Nivelul științific, rezultatele comunicărilor și căldura umană a colocviului au fost mărturisite de toți participanții, fiecare plecând cu gândul, pe de o parte, la necesitatea continuării studierii vieții Sfântului Ștefan cel Mare și a epocii sale, punct central în istoria românilor, dar și model de viață, iar pe de alta la alegerea unui subiect pentru ediția următoare a colocviilor.
