În ziua de 22 decembrie 2009, la Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor care în decembrie 1989 și-au dat viața pentru libertatea, credința și demnitatea poporului român.
După oficierea slujbei de pomenire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit următorul cuvânt:
JERTFA EROILOR – TEMELIA LIBERTĂȚII POPORULUI
„Pomenirea eroilor care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea poporului român în decembrie 1989 este un act de cult și, în același timp, de cultură a sufletului romanesc, un act de cult prin care Îi cerem lui Dumnezeu să-i odihnească împreună cu drepții, iar pe noi să ne ajute să trăim creștinește. Pomenirea eroilor este și un act de cultură a sufletului. Dacă recunoaștem binefacerile primite de la Dumnezeu prin oameni și mulțumim lui Dumnezeu și oamenilor prin care El lucrează, atunci creștem spiritual în comuniune.
Actul de pomenire a eroilor din toate timpurile, dar mai ales a acestor eroi, majoritatea tineri, care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea poporului român în 1989, este o datorie morală. Acești tineri au arătat nu numai curaj, ci și foarte multă credință. Mulți dintre ei îngenuncheau, rosteau rugăciunea Tatăl nostru, deși în școala românească nu s-a mai permis predarea religiei odată cu venirea regimului comunist.
Cea dintâi rodire a jertfei acestor tineri a fost reintroducerea orei de religie în învățământul de stat, în școlile publice. Ca atare, mulțimea tinerilor de astăzi care învață religia în școlile publice beneficiază de una din rodirile mari ale jertfei tinerilor eroi români din decembrie 1989. În al doilea rând, jertfa lor a rodit și în ridicarea a sute de noi lăcașuri de cult în toată țara, România fiind printre țările Europei cu cele mai multe biserici noi în construcție comparativ cu numărul populației. Tinerii eroi din decembrie 1989, care au văzut cu ochii lor cum se dărâmau biserici în București și s-au luptat pentru libertatea și demnitatea poporului român, au făcut ca prin jertfa lor noi să trăim azi libertatea de a fi credincioși și de a organiza viața religioasă potrivit tradiției noastre creștine românești. Componentele esențiale ale libertății adevărate sunt preamărirea lui Dumnezeu și săvârșirea faptelor bune. Preamărim pe Dumnezeu mai ales când ridicăm lăcașuri noi de cult, restaurăm și consolidăm pe cele vechi, iar deodată cu zidirea bisericilor, zidim duhovnicește credința și spiritualitatea ortodoxă românească. În al treilea rând, eroii care s-au jertfit pentru libertatea și demnitatea poporului român au făcut ca prin jertfa lor, din care s-a născut libertatea noastră, românii să poată călători oriunde în lume fără restricții. Astfel, românii călători și migranți au generat înființarea de parohii și de eparhii noi în străinătate. Însă, când libertatea pe care am primit-o ca urmare a Revoluției din 1989 este folosită ca prilej de uitare a lui Dumnezeu sau de înstrăinare de Dumnezeu și de valorile creștine tradiționale, atunci libertatea noastră nu mai este o sfântă libertate, ci o libertate decăzută. De aceea, depinde foarte mult de noi dacă jertfa eroilor din decembrie 1989, pentru libertatea și demnitatea poporului român, aduce sau nu ca rodire o libertate sfântă, adică sfințitoare de suflet și de viață.
Să rugăm pe Hristos Domnul ca jertfa celor care și-au sacrificat viața pentru libertatea și demnitatea poporului român în decembrie 1989, să fie roditoare de credință mai puternică, de fapte bune mai multe și de comuniune frățească mai intensă. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să folosim libertatea, mai ales în aceste zile, pentru a arăta bunătate. Să ajutăm pe cei săraci, pe cei bolnavi, pe cei bătrâni, dar și mulțimea copiilor care nu au părinți sau nu mai au părinții alături de ei, pentru că sunt plecați la muncă în străinătate. Să ajutăm și mulțimea copiilor și tinerilor din familiile sărace, să ajutăm și mulțimea copiilor care ar dori sa învețe mai multă carte, dar sunt lipsiți de mijloacele materiale pentru a-și cumpăra cărți, rechizite sau pentru a urma o școală mai bună. Să trăim și să lucrăm în așa fel încât jertfa eroilor tineri din decembrie 1989 să rodească în noi mai multă demnitate, mai multă bunătate și în același timp să aducă mai multă bucurie acolo unde este întristare, mai multă nădejde acolo unde este disperare și mai multă comuniune acolo unde este singurătate. Sa ne ajute Bunul Dumnezeu ca Pruncul din Betleem, Hristos Domnul, să Se nască duhovnicește, tainic în sufletele noastre, în casele noastre, dar mai ales în sufletele și în casele părinților întristați care și-au pierdut fii sau fiice în decembrie 1989 și pe care numai Hristos Domnul, Împăratul Cel fără de moarte, poate să-i mângâie și să-i întărească. De aceea, Hristos ne cheamă să devenim mâinile Lui milostive, arătând celor care sunt întristați dragostea noastră frățească și ajutorul nostru frățesc spre slava Sfintei Treimi și spre a noastră mântuire.
Veșnică pomenire eroilor români din decembrie 1989!
†D A N I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMNE
BIROUL DE PRESĂ
AL PATRIARHIEI ROMNE
