Conferințele ASCOR – filiala Iași

În cadrul conferințelor mari organizate în Postul Paștilor de Asociația Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR) – filiala Iași, a avut loc marți, 2 aprilie 2013, o întâlnire cu diac. asist. univ. dr. Sorin Adrian Mihalache, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași și secretar general al Centrului de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie și Știință al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, care le-a vorbit tinerilor prezenți despre ceea ce se află „Dincolo de luminile spectacolului lumii”, informează „Ziarul Lumina”.

Conferința susținută marți seară de diac. asist. univ. dr. Sorin Adrian Mihalache a suscitat interesul a numeroși tineri, care au umplut până la refuz Sala Aula Magna „Mihai Eminescu” din Corpul A al Universității „Al. I. Cuza”. Înainte de a trata subiectul propriu-zis al întâlnirii cu tema „Dincolo de luminile spectacolului lumii”, invitatul tinerilor ascoreni a enumerat trei probleme de care se lovește orice abordare duhovnicească actuală: „Orice conferință duhovnicească care, într-un fel sau altul, este organizată în perioada aceasta de post, trebuie privită din trei perspective. În primul rând, putem observa astăzi că există o viteză a vieții și un fel paradoxal de superficialitate preocupată, care este de obicei împărțită între serviciu, casă, prieteni și alte obligativități mărunte. Se vorbește foarte mult astăzi, simțurile omenești ascultă și consumă, privesc și pipăie lucrurile lumii, încât e firesc să ne întrebăm dacă simțurile și cuvintele sunt vrednice să primească și să exprime ceva de înălțimea, grandoarea și profunzimea adevărului divin. (…) În al doilea rând, trebuie să știm că, pentru a intra într-o stare adecvată primirii cuvintelor vieții, este necesară o perioadă ca aceasta a postului, un fel de carantină a simțurilor, o convalescență a simțurilor, care ne poate schimba radical coordonatele vieții și ne ajută să ne retragem din lumea tumultuoasă, adesea excesiv de zgomotoasă, pentru a avea simțuri și cuvinte pregătite să exprime și să recepteze cuvintele vieții. Al treilea lucru pe care vreau să-l aduc în atenție este lipsa exercițiului participării ființiale la adevăr sau la o realitate anume. Doar o parte din realitate mi se descoperă atunci când o cercetez cognitiv, și o altă parte nouă a ei mi se descoperă când particip și emoțional. De aceea, o realitate mi se deschide în toate înțelesurile ei și se fixează în adâncimea ființei mele în mod plenar, dacă particip cu toată ființa mea la întâlnirea cu ea. Putem spune astfel, că, un credincios, păstrându-și pentru sine și pentru o viață egoistă o parte a a ființei lui, nu este un credincios deplin și nu poate recepta, în mod cuprinzător, adevărul de credință”.

Multă inutilitate și golire de sens în cea mai mare parte a producțiilor de televiziune

În continuare, diac. Sorin Adrian Mihalache a vorbit despre puternica legătură ce există între lumina fizică și vedere: „Viața noastră e trăită într-o lume a luminilor, și civilizația în care trăim este o civilizație plină de lumină. În felul acesta, putem vedea o realitate care se leagă de un înțeles al cuvântului lumină, anume vederea. Lumina și vederea pot fi exprimate în limba latină, prin același cuvânt: «lumen». Vederea ocupă foarte mult în harta simțurilor noastre și în relația noastră cu lumea. O parte foarte importantă din ceea ce știm, din ceea ce cunoaștem în lumea sensibilă ni se dezvăluie prin lumină. Acesta este și motivul pentru care industriile entertainementului folosesc din plin mesajul vizual. Psihologia a constatat deja că noi reținem aproximativ 80% din ceea ce vedem și doar 20% (aprox.) din ceea ce auzim. Pe de altă parte, în această capacitate de a vedea a lumii, prin intermediul luminii, printr-un canal atât de important (vederea) se descoperă și una din vulnerabilitățile omenești, pentru că sensibilitatea vizuală poate fi, deopotrivă, și poartă prin care intră în om multe lucruri nefolositoare sau chiar vătămătoare. Prin văz poate intra în om și frumusețea, însă tot prin văz poate intra și frumusețea străină, care tulbură armoniile noastre interioare. Dacă vom face exercițiul acesta, ca timp de o săptămână sau două, să nu privim în niciun fel vreun produs de televiziune, după această perioadă vom constata mai ușor multa inutilitate și golire de sens prezentă în cea mai mare parte a producțiilor de televiziune care stau în vârful audiențelor publice. Din aceste cauze, Sfinții Părinți au fost foarte atenți la modul de întrebuințare a simțurilor, a văzului în speță, vorbind despre o atenție privitoare la maniera de întrebuințare a simțului vizual”.

Invitatul a subliniat apoi că retragerea din lumea sensibilă descoperă o lume mai luminoasă decât orice spectacol lumesc, anume lumea inteligibilă: „Pentru cei care au curajul și dorința de a se retrage din această lume și de a încerca să vadă altceva, dincolo de ceea ce se vede cu ochiul fizic, vor fi surprinși să descopere o lume mai spectaculoasă decât orice spectacol omenesc, mai impresionantă decât orice am putea să ne imaginăm în materie de impresii. Această lumea este cea inteligibilă, care, după cum afirmă Sfinții Părinți, stă ascunsă în lumea sensibilă. Așadar, aceleași lucruri pe care le vedem cu ochii fizici au mai multe înțelesuri. Cineva le vede din perspectiva omului pătimaș, care vrea să folosească acele lucruri pentru plăcerea sa, cineva le vede din perspectiva omului sensibil, care receptează forma și culoarea unui lucru și se bucură de proporțiile lui, tot așa cum cineva privind poate trece dincolo de suprafața sensibilă, de formă și culoare și ajunge să vadă ceea ce se poate vedea dincolo de formă și culoare. Lumea inteligibilă este lumea pe care noi o înțelegem, este mai cuprinzătoare decât ceea ce putem vedea fizic. Așa cum ochiul vede lucruri sensibile, mintea vede când înțelege”.

În ultima parte a conferinței, diac. Sorin Adrian Mihalache a vorbit despre credință, văzută de Sf. Grigorie Palama ca „o înțelegere mai presus de înțelegere”. În cea de-a doua parte a conferinței, invitatul a răspuns întrebărilor adresate de cei prezenți.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…