Consecintele Unirii de la 27 martie 1918 asupra vietii bisericesti din Basarabia

La 27 martie 1918, la Chisinau a avut loc Adunarea Sfatului Tarii, in care s-a adoptat cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu Tara Mama. Despre urmarile pe care actul de la 27 martie 1918 le-a avut asupra vietii bisericesti din Basarabia ne-a vorbit pr. conf. dr. Ion Vicovan, prodecan al Facultatii de Teologie Ortodoxa ‘Dumitru Staniloae’ din Iasi: ‘In 1918, cand a revenit la Biserica Mama, Biserica din Basarabia a fost condusa de catre Nicodim Munteanu, pe atunci episcop de Husi, in calitate de loctiitor de arhiepiscop, fiind in ascultatea Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane. A urmat episcopul Gurie Grosu, care a pastorit pana in anul 1936, cand a fost pensionat si s-a retras la Manastirea Cernica. Dupa el, aceasta mitropolie a fost condusa din nou de catre Nicodim Munteanu, de aceasta data fiind mitropolit al Moldovei, si de catre Cosma Petrovici, episcopul Dunarii de Jos, iar din anul 1938 pana in 1944 a fost condusa de catre Efrem Enachescu, cel de-al doilea mitropolit al Basarabiei. Aceasta mitropolie a avut si doua episcopii in componenta: Cetatea Alba Ismail – cu resedinta la Ismail, si cea de Hotin. De asemenea, aici a fost si o Facultate de Teologie, care a luat fiinta in anul 1926, in fruntea careia a fost numit atunci renumitul teolog, ajuns mai tarziu mitropolit al Moldovei, Irineu Mihalcescu. Aceasta Facultate de Teologie, care apartinea de Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iasi, a functionat pana in anul 1941. Totodata, in Basarabia a functionat si Seminarul ‘Gavrilescu Banulescu’, reorganizat in 1927, la care s-au mai adaugat inca doua Seminarii: la Ismail si la Edinet’.