Ieri, 2 noiembrie, congresul închinat Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, și celorlalți Sfinți Capadocieni a continuat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” la Palatul Patriarhiei din București. S-au desfășurat trei sesiuni de comunicări, în cadrul cărora au susținut referate științifice nume sonore ale vieții academice ortodoxe din țară și din străinătate, informează „Ziarul Lumina”.
Cea de-a doua sesiune științifică a congresului închinat Sfântului Vasile cel Mare, moderată de părintele profesor Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a fost deschisă de referatul susținut de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a vorbit despre „Persoană și comuniune de persoane în gândirea teologică a Sfântului Vasile cel Mare”. Înalt Preasfinția Sa a arătat că experiența eclesială a Sfinților Părinți a avut un rol hotărâtor în desființarea concepției individualiste păgâne și a subliniat, de asemenea, că „Sfânta Treime constituie, pentru Sfântul Vasile, temeiul de nezdruncinat al gândirii religioase, al evlaviei, al vieții duhovnicești, al oricărei experiențe. Pe ea o căutăm atunci când Îl căutăm pe Dumnezeu, atunci când căutăm plinătatea, sensul și țelul existenței. Sfânta Treime se impune conștiinței noastre religioase. Potrivit părintelui Florensky, gândirea umană nu are altă soluție, pentru a găsi o stabilitate absolută, decât să accepte antinomia treimică. Respingerea Treimii, ca temei unic al realității, al gândirii, conduce spre o cale fără ieșire, duce la agonie, la nebunie, la sfâșierea ființei, la moartea duhovnicească”, a spus Mitropolitul Olteniei, în finalul prezentării.
„A excelat în pastorală, în învățătura ortodoxă, în luptele antieretice, în filantropie, în liturgică, în asceză”
În continuare, IPS Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Aghios Vlasios, a atras atenția celor prezenți prin prezentarea unui excurs academic-duhovnicesc despre viața isihastă după Sfântul Vasile cel Mare. Mitropolitul de Nafpaktos și Aghios Vlasios a evidențiat că Sfântul Vasile cel Mare „a excelat în multe domenii bisericești, în pastorală, în învățătura ortodoxă, în luptele antieretice, în filantropie, în liturgică, în asceză și altele” și a explicat că așezarea pustnicească ajută pe om să înțeleagă situația lui bolnăvicioasă cauzată de patimi și de rătăcirea minții care survine în viață.
„Marele Vasile este organizatorul vieții de chinovie prin rânduielile sale pentru viața monahală. Viața monahală de chinovie o dorește însă în cadrul acestor rânduieli pe care le dezvoltă în epistola sa către Sfântul Grigorie Teologul. Mai mult încă, Marele Vasile a fost un mare Părinte al Bisericii, cu o uimitoare prolificitate a cuvântului teologic care impresionează până astăzi, dar și cu lucrare pastorală intensă. Această lucrare pastorală a sa trebuie însă să o vedem în interiorul vieții isihaste neptice, așa cum s-a semnalat în epistola sa către Sfântul Grigorie Teologul. De altfel, așezarea acestei epistole – de către eminentul patrolog de veșnică pomenire, Panaghiotis Hristu, care a editat opera lui – la începutul operelor Sfântului s-a făcut pe de o parte, pentru că este dintre primele texte pe care le-a scris, iar pe de altă parte, pentru că reprezintă baza învățăturii, a teologiei, a pastoralei acestui mare Părinte al Bisericii.
De aici înțelegem că așa-numitul isihasm nu este o formă de viață duhovnicească care a apărut în secolul al XlV-lea, ci este viața profetică, apostolică și patristică, așa cum este exprimată în Sfânta Scriptură și la Părinții Bisericii, și în cazul nostru la Marele Vasile”, a spus IPS Hierotheos.
Un mare teolog și un mare legiuitor al vieții ascetice
Academia Teologică din Moscova a fost reprezentată la Congresul închinat Sfântului Vasile cel Mare ce se desfășoară zilele acestea în capitala României de către ieromonahul Dionisiy Shlenov, care a susținut un referat despre „Ascetica la Sfântul Vasile cel Mare”. Profesorul rus a subliniat în introducerea lucrării sale că Sfântul Vasile cel Mare nu este doar un mare teolog, ci și un mare legiuitor al vieții ascetice, un învățător al monahismului, și a descris în continuare liniile mari ale învățăturii Sfântului Vasile cel Mare despre înfrânare, care reprezintă unul din laitmotivele moștenirii sale ascetice.
„Înfrânarea a fost gândită de Sfântul Vasile nu doar ca un remediu pentru dobândirea sfințeniei, ci și ca răsplată: biruind patimile prin post, trebuie să «ne acoperim cu laurii înfrânării». Așadar, ca o concluzie, trebuie să recunoaștem că învățătura Sfântului Vasile despre înfrânare a fost influențată nu doar de preocupările livrești, ci și de circumstanțele practice de formare a primelor comunități monahale din Asia Mică. Principiul cumpătării în înfrânare este asociat la el cu maximalismul monahal, ceea ce este caracteristic pentru întreaga ascetică a Sfântului Vasile, care, indiferent de blândețea sa, întrecea adesea în asprime și vestitele centre monahale egiptene. În loc de cuvinte despre influența doctrinei antice am putea vorbi despre utilizarea creatoare a simbolurilor antice, fapt ce nu este de mirare în secolul de aur al patristicii grecești”, a spus profesorul Dionisiy Shlenov.
„Excelează în profunzime teologică, în sensibilitate pastorală și atașament față de valorile Bisericii”
În cadrul celei de a III-a sesiuni de comunicări, moderată de părintele profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității București, IPS profesor dr. Ioannis Zizioulas, Mitropolit de Pergam, a făcut câteva considerații asupra eclesiologiei Sfântului Vasile cel Mare, arătând că acest mare teolog și-a lăsat amprenta asupra conștiinței Bisericii universale, în mod irevocabil, devenind un autentic punct de referință pentru toți credincioșii creștini, și în special pentru cei care aparțin Bisericii Ortodoxe.
IPS Ioannis a arătat în excursul său științific din cadrul acestui congres că este evident din scrisorile sale că prioritatea în preocupările Sfântului Vasile este cea a restabilirii unității în Biserică: „Acest lucru, însă, nu trebuie obținut cu orice preț. Ceea ce dorește să realizeze Sfântul Vasile este o combinație de indulgență și de adevăr «iubirea frățească cu acuratețea credinței». Dar cum poate fi realizată această combinație? Aici, Sfântul Vasile excelează în profunzime teologică și, în același timp, în sensibilitate pastorală și atașament față de valorile Bisericii. Propunerile sale trebuie studiate în profunzime și nu etichetate pur și simplu drept «iconomie». Căci un teolog de calibrul și cu convingerea Sfântului Vasile nu ar fi acționat ca un simplu diplomat care încearcă să «gestioneze» situația”.
De asemenea, eruditul Mitropolit de Pergam a arătat că „Din studiul Sfântului Vasile și al practicilor ulterioare ale Bisericii putem trage concluzia că diviziunile în Biserică sunt de trei tipuri: cele care se produc la nivelul Botezului și conduc la excluderea totală din Biserică; cele care se produc la nivelul Mirungerii; și cele care se produc numai la nivelul Euharistiei (ex. epitimia etc.). Ultimele două categorii implică o despărțire în cadrul Bisericii, care trebuie tratată și vindecată într-un mod diferit față de primul caz. Aceste concluzii sunt suficiente pentru a demonstra actualitatea Sfântului Vasile pentru Biserica Ortodoxă, în special astăzi când o totală confuzie pare să se răspândească între ortodocși cu privire la granițele Bisericii. Această lucrare este o modestă încercare de a obține îndrumarea Sfântului Vasile în această chestiune”.
În încheierea acestei sesiuni, lectorul Nikolai Lipatov, de la Midland Orthodox Study Center, Walsall, UK, a susținut referatul intitulat „Profeția biblică și platonismul în Comentariul Sfântului Vasile cel Mare la Profetul Isaia”.
„Teologia marilor ierarhi și învățători ai Bisericii este fidelă dumnezeieștilor Scripturi, este biblică prin excelență”
Sala Conventus a Palatului Patriarhiei a fost gazda sesiunii a IV-a a congresului, sesiune moderată de către IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei și decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova. Profesorul dr. Volker Henning Drecoll, de la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Tubingen, a deschis această sesiune și a vorbit despre „Impactul incongnoscibilității firii dumnezeiești în teologia Sfântului Vasile cel Mare”. Despre „Împărăția lui Dumnezeu la Sfântul Vasile cel Mare. Elemente de eclesiologie eshatologică” a vorbit celor prezenți părintele profesor Constantin Coman. În cadrul lucrării prezentate, părintele profesor Coman a făcut investigații pentru a prezenta locul pe care-l ocupă în opera și teologia Sfântului Vasile cel Mare împărăția cerurilor și pentru a arăta în ce măsură această temă este în atenția marelui teolog și în ce termeni, cu ce înțelesuri. „Împărăția cerurilor este un concept teologic central, cu care Sfântul Vasile cel Mare operează frecvent în teologia sa. Nu m-am oprit numai la sintagma împărăția cerurilor, ci am extins investigațiile mele și la familia de cuvinte ce exprimă aceeași realitate: Împărat, Stăpân, putere, stăpânire, slavă, măreție. Se confirmă un loc comun. De altfel, teologia marilor ierarhi și învățători ai Bisericii este fidelă dumnezeieștilor Scripturi, este biblică prin excelență, nu numai prin faptul că citează foarte mult Sfintele Scripturi, cum se întâmplă și cu Sfântul Vasile, ci mai ales prin faptul că dezvoltă marile teme de teologie biblică și sunt fideli continuatori ai duhului unitar al dumnezeieștilor Scripturi”, a spus părintele Coman.
Sesiuni de comunicări la Academia Română
Congresul internațional dedicat Sfântului Vasile cel Mare continuă astăzi la Academia Română, începând cu ora 10:00. În cadrul celei de-a cincea sesiuni de comunicări, ce va fi moderată de acad. prof. dr. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, vor conferenția acad. prof. dr. Emilian Popescu („Sfântul Vasile cel Mare și teritoriul românesc”) și prof. dr. Tudor Teoteoi de la Facultatea de Istorie, Universitatea din București („Importanța și semnificația unui latinism neglijat (desertores) din corespondența Sfântului Vasile cel Mare”).
De la ora 12:00, va fi vernisată o expoziție, ce va fi prezentată de pr. conf. dr. Ionuț Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, din București.
În cadrul sesiunii a VI-a, ce va fi moderată de acad. Emilian Popescu, vor conferenția, începând cu ora 12:30, prof. dr. conf. Leemans, de la Facultatea de Teologie, Universitatea Catolică din Leuven („Sfântul Vasile al Cezareei, ca păstor și predicator. Panegiricul la Mucenicul Gordie”), și prof. dr. Petr Mikhaylov, de la Universitatea „Sf. Tihon” din Moscova („Teognoseologia la Sfântul Vasile cel Mare”).
Sesiunea a VII-a de comunicări va începe la ora 17:00 și va fi moderată de conf. dr. Adrian Lemeni. În cadrul acesteia vor susține comunicări: pr. prof. dr. John McGuckin, de la Seminarul Teologic din New York, Universitatea Columbia („Înțelegerea Ortodoxiei niceene la Sf. Vasile cel Mare”), arhim. dr. Bartolomeu Androni, starețul Mănăstirii Cozia („Monahismul Ortodox Român: izvoare, evoluții și actualitate”), și lect. dr. Adrian Marinescu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București („Învățătura despre lumină și funcția ei liturgică în lume la Sfântul Vasile cel Mare”).
La ora 19:00, va avea loc lansarea cărții „Euharistie, Episcop, Biserică” a Înalt Preasfințitului Ioan Zizioulas, Mitropolit de Pergam, după care vor fi prezentate concluziile.
