Cuvantul Patriarhului ecumenic cu prilejul celei de a III-a Adunari Ecumenice Europene

Dam slava preabunului si unicului Dumnezeu, Cel in Treime inchinat, care ne-a invrednicit de la Rasarit la Apus, de la Nord la Sud, de pe tot continentul nostru istoric european, spre a ne aduna pentru a treia oara in Bisericile Sale crestine, pentru ca ‘cu o gura si o inima’ sa-I laudam numele cel sfant din tot sufletul si sa oferim o marturie crestina comuna.

Dam slava preabunului Dumnezeul pentru ca, prin Lumina Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos ne-a calauzit pasii si gandurile, in ultimele trei decenii, astfel incat am dezvoltat o activitate ecumenica merituoasa si o cooperare apropiata intre Bisericile crestine cu perspective pline de speranta in crearea unei noi Europe. In aceste momente ne amintim de fundamentul crestin al Europei, precum si lumina mesajului evanghelic predicat de la Rasarit la Apus, ce a pus bazele civilizatiei si identitatii europene pana in ziua de astazi, in ciuda faptului ca unii oameni ignora – si continua sa o faca – aceasta realitate.

Astazi ne aflam in acest frumos si istoric oras Sibiu ca reprezentanti si membri ai tuturor Bisericilor crestine din Europa. In acelasi timp, insa, orasul Sibiu are si privilegiul de a fi Capitala Culturala a Europei, anul 2007.

Bucuria noastra este umbrita in acest moment, insa, de recenta mutare la Domnul a iubitului nostru frate si vrednicului de amintire Patriarh al Romaniei, PF Teoctist, care acum priveste din inaltime binecuvantand aceasta Adunare. Ne rugam din tot sufletul ca Domnul nostru Cel inviat din morti sa odihneasca sufletul sau cu dreptii.

Am ajuns aici intr-un spirit de pelerinaj de la o piatra de hotar la alta. Am inceput cu prima Adunare Ecumenica Europeana la Basel, Elvetia, in 1989, mergand la Graz, Austria, in 1997, pentru a doua Adunare Ecumenica Europeana, si astazi suntem aici pentru a treia Adunare Ecumenica Europeana, trecand prin Roma si Wittenberg. Iisus Hristos, Care lumineaza toate neamurile ca ‘lumina a neamurilor’ (Isaia 49, 6 si Fapte 13, 47) si al intregii lumi, ne-a indreptat din nou pasii spre aceasta binecuvantata intalnire. Pentru ca, intr-adevar, Lumina lui Hristos straluceste peste toti, asa precum spunem si in viata noastra liturgica din timpul Postului Mare, in timp ce ne pregatim sa celebram marea sarbatoare si minunatul eveniment al Invierii Domnului.

Binecuvantam si salutam aceasta calatorie sfanta a crestinatatii europene, calauzita de Lumina lui Hristos ca de la un far la altul, in care recunoastem calatoria Sa rastignita de-a lungul secolelor, mai ales in timpul dezmembrarilor crestinatatii in numeroase Biserici si confesiuni, dar si in dorinta tot mai mare si mai ales in obligatia restaurarii comuniunii si unitatii crestine.

Ne bucura si faptul ca, fiind rod al luminii lui Hristos si al puterii Duhului Sfant, cooperarea ecumenica dintre Bisericile crestine nu este ceva cu totul nou. Biserica Ortodoxa, la initiativa Patriarhiei Ecumenice, a invitat pentru mai bine de o suta de ani atat Bisericile Ortodoxe surori, cat si toate Bisericile in Hristos din lumea intreaga, la cooperarea spre deplina refacere a comuniunii crestine si a unitatii, precum si sprijinirea omenirii suferinde. Dar, in acest moment problemele specifice nu sunt necunoscute. Ele au fost discutate in mod deschis de mai multe ori in intalnirile ecumenice pan-europene din trecut, unde – inspirati de lumina lui Hristos si iluminati de Duhul Sfant – s-au luat deciziile necesare si s-au tras concluziile relative. Acestea au fost rezumate, printre altele, in Charta Oecumenica, publicata la Strasbourg in luna aprilie 2001. Acestea au legat Bisericile din Europa, prin actiuni si activitati specifice, sa slujeasca spre unirea crestina in baza aceleiasi credinte in iubire, in calea lor spre Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica, precum este formulat in marturisirea de credinta din timpul celui de-al II-lea Sinod ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, pentru sprijinirea si protejarea demnitatii persoanei umane ca si chip al lui Dumnezeu, precum si pentru impacarea dintre popoarele si culturile continentului european.

Desigur, suntem constienti ca aceasta Charta Oecumenica nu contine o constitutie pentru o super-biserica si nici nu consideram Charta ca fiind un text infailibil. Cu toate acestea, in ciuda aparentelor slabiciuni ale sale, nu inceteaza sa fie rezultatul unei cooperari inter-bisericesti intense si responsabile, precum si dovada unei vointe puternice a tuturor Bisericilor Europene sa continue, sa mareasca si sa intareasca cooperarea lor pentru o dezvoltare cu totul noua a Europei. (…)

Rugaciunea finala a Domnului nostru, din capitolul 17 al Evangheliei dupa Evanghelistul Ioan, ramane pentru noi toti criteriul si scopul, precum si forma mult doritei unitati crestine: “Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor. Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis” (Ioan 17, 20 – 21). Cuvantul “precum” arata aici modelul comuniunii crestine si al unitatii, care este viata si modul de existenta dintre cele trei Persoane ale Preasfintei Treimi. Acest legamant al Domnului nostru Iisus Hristos trebuie sa fie desavarsit in noi pentru ca lumea sa creada in El. Prin aceasta rugaciune noi am primit porunca; si, deci, prin rugaciune, munca si contemplare duhovniceasca noi suntem obligati sa inaintam, pentru ca impreuna sa aducem marturie si slujire practica. Asadar, noi cautam sa realizam deplina comuniune dintre Biserici, impreuna cu toate consecintele ei, si nu a intereselor individuale pentru cresterea puterii proprii si a influentei. (…)

Temeliile pentru o noua Europa nu pot fi numai de ordin financiar si politic, cu dimensiuni culturale si nationale. De aceea – cum putem noi mai bine si in deplina convingere crestina – suntem de acord si contribuim spre crearea unei Europe umane si sociale, iluminata de vesnica si de nestinsa lumina a lui Hristos, si unde domina drepturile umane si valorile fundamentale ale pacii, dreptatii, libertatii, tolerantei, a co-participarii si a intr-ajutorarii. In acelasi timp subliniem in mod categoric importanta respectului pentru viata, valoarea suprema a casatoriei si a familiei, ajutorarea si asistenta celor saraci, iertare si indurare. (cf. Charta Oecumenica, par. 8). Daca lumea nu este convinsa de munca noastra, ca demnitatea si problemele specific umane sunt in centrul intereselor celor in pozitii de responsabilitate, atunci nu poate fi nici incredere si nici un program semnificativ in noua Europa.

In acest spirit, noi binecuvantam si aprobam recomandarea propusa de reprezentantii ortodocsi de la Conferinta de pregatire inter-ortodoxa, care a avut loc la Rhodos in luna iunie, in vederea acestei Adunari, ca o dovada tangibila a preocuparii Bisericii Ortodoxe, dar si a tuturor Bisericilor crestine din Europa, ziua de vineri, 7 septembrie, sa fie o zi de post pentru noi toti, ca raspuns pentru comportamentul nostru destructiv si arogant fata de natura si mediul inconjurator.

Fara dialogul si cooperarea indeaproape dintre ortodocsi si toti crestinii, dar si cu toti cei responsabili si cu autoritatile religioase, politice, economice, culturale si altele, actiunile noastre izolate sunt sortite esecului. Marturisim, proclamam si practicam aceasta pentru ca suntem absolut convinsi ca preocuparea noastra este si aceea ca a tuturor Biserilor crestine, precum si a celor rationali – lideri la nivel local, national, international si european in diferitele lor pozitii administrative.

Suntem deplin convinsi ca Lumina lui Hristos straluceste tuturor! Aceasta marturie este parte a pregatirii pentru slujba Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos in Biserica Ortodoxa. Lumina lui Hristos este mai mult sau mai putin acelasi Hristos al Invierii, Care a invins raul si suferinta, care a calcat moartea cu moartea, daruind tuturor viata vesnica. De aceea, noi cantam si strigam: “Totul este acum umplut de lumina – cele din ceruri, cele de pe pamant si cele de sub pamant; toata faptura, asadar, sa celebreze Invierea lui Hristos, in care toate s-au intemeiat”.

Credinta noastra este asteptarea si speranta noastra a tuturor, convingerea si viitorul tuturor.

SS Bartolomeu,

Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Roma si Patriarh ecumenic

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…