Una dintre practicile necanonice întâlnite uneori în parohii este oferirea acasă, pentru credincioși, a părticelelor scoase la Proscomidie. Pe lângă textul Sfântului Simion al Tesalonicului, care zice: „Preotul care va da părticele din altar poporului să nu mai fie preot”, alte argumente în acest sens regăsim și în câteva pasaje din cuvântările părintelui Cleopa.
Preoții de mir se apucă și dau părticele poporului, acasă. Să nu faceți, că nu-i lucru canonic. O părticică pusă în potir este ca o rază de soare; poți să pomenești un milion de suflete. Dar acele părticele reprezintă fața sufletului pomenit la Sfânta Liturghie. Mare greșeală fac preoții care dau părticele acasă, la oameni. Mare păcat fac! Nu-i voie. Să vii să-mi arăți unde scrie să dai părticica acasă. Dacă îi dai părticica omului acasă, l-ai lipsit pe el de Liturghia din ziua aceea; nu mai are parte. Nu mai are nici o Liturghie, nici o împărtășire euharistică cu Hristos în Liturghia aceea. Părticelele se scot la Sfânta Proscomidie, din prescura a patra pentru vii și din prescura a cincea pentru morți și morții grabnic. Ele rămân pe sfântul disc, că dimineața sunt numai blagoslovite, nu-s încă sfințite.
Iar la Sfânta Epicleză, la invocarea Sfântului Duh, preotul ridică mâinile în sus, face trei metanii până la pământ și cheamă pe Sfântul Duh, zicând: „Doamne, Cela ce pe Preasfântul Tău Duh L-ai trimis în ceasul al treilea Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci-L înnoiește nouă, celor care ne rugăm Ție”. Apoi face o metanie cu fruntea până la pământ și iar ridică mâinile și cheamă pe Preasfântul Duh, de trei ori. Și când termină această chemare a Sfântului Duh, el arată dumnezeiescul agneț și sfântul potir și zice: „Și fă, adică, pâinea aceasta, cinstit Trupul Hristosului Tău. Amin. Iar ceea ce este în potirul acesta, cinstit Sângele Hritosului Tău. Amin”. Și binecuvântându-le, zice: „Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt. Amin. Amin. Amin!”. Apoi, preotul stă în genunchi și se roagă împreună cu tot poporul, pentru toată lumea.
„De o mie de ori este mai bine să iei anafură”
Aceasta este inima Sfintei Liturghii, căci acum se coboară Duhul Sfânt peste Sfintele Daruri, care se prefac în Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar părticelele ce se scot pentru vii și pentru morți, nu se prefac în Trupul și Sângele Domnului, ci se pun la urmă în sfântul potir și se sfințesc când se ating de Preacuratele Taine. Atunci, preotul zice: „Spală, Doamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit Sângele Tău, pentru rugăciunile sfinților Tăi. Amin”.
În clipa aceasta, când aceste miride sau părticele se adapă cu dumnezeiescul Sânge, noi toți, vii și adormiți, ne împărtășim euharistic, gânditor cu Iisus Hristos. Sufletele pomenite, fie că sunt în rai, fie că sunt în iad, fie că sunt în cer sau pe fața pământului, în clipa aceea au împărtășire euharistică gânditoare cu Hristos, că Dumnezeu în tot locul este de față. Iar dacă preotul îți dă părticica, nesfințită, dimineața, să n-o luați, de o mie de ori este mai bine să iei anafură, că anafura este sfințită în cadrul Sfintei Liturghii, dar părticelele nesfințite nu se dau acasă, Doamne ferește!
Deci, în clipa în care părticelele tale s-au adăpat în sfântul potir, în clipa aceea tu te-ai împărtășit cu Iisus Hristos și cu toată Sfânta Treime. Acesta este rolul sfintelor părticele la Sfânta Liturghie. Iată de ce trebuie să veniți cât mai regulat la biserică. Nu să i-o dea omului acasă s-o pună prin castroane. Vai de mine, ce nebunie! Cine ți-a spus că ai voie să dai părticele acasă? Niciodată nu se dau părticele. (Ne vorbește Părintele Cleopa, vol. 1 și 3 – Articol publicat în Ziarul Lumina din 12 februarie 2009)
