La pomenirea Sfântului Daniil Sihastrul, sâmbătă 18 decembrie 2010, în sihăstria Buciumenilor, la confluența județelor Galați, Vrancea și Vaslui s-a deshis prin binecuvântare mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi și Sfântul Ștefan cel Mare” din localitatea Toflea, județul Galați informează Diac. Marian Pătrașcu de la Biroul de Presă și Comunicare al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Este singura mănăstire ridicată cu contribuția unui rom, Vasile, într-o localitate locuită de această etnie, sfințirea locului și așezarea pietrei de temelie a sfântului locaș realizându-se în 29 iunie 2002, de către Chiriarhul Dunării de Jos.
În acest context, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârșit slujba de sfințire a altarului bisericii mănăstirii, fiind înconjurat de pc. pr. protoiereu Gheorghe Joghiu, protoieria Tecuci, pc. pr. protoiereu Ifrim Barbu, protoieria Nicorești, preoți din cadrul cercului misionar 2, coordonați de pc. pr. Costel Filimon, parohia Poșta-Berheci, în prezența a numeroși credincioși din localitate și din împrejurimi. Totodată s-au sfințit Sfântul Antimis și Sfintele Vase ale bisericii (sfântul potir, sfântul disc, lingurița, copia, steluța), toate donate de Centrul Eparhial.
Schitul Toflea este unul dintre cele mai vechi așezări sihăstrești din județul Galați. O mărturie din perioada 1 septembrie 1619-31 august 1620 arată că doamna Stana, soția vornicului Murgoci Tofle, avea un document al acestuia care preciza ca după moarte „câte rămășițuri ar rămăni să n-aibă triabă, ce ca să aibă a le dărui svintii mănăstiri ce iaste făcută de Tofle cel bătrân”. Se pare că acest „Tofle cel bătrân” este ușerul Tofle sau Toflea, amintit într-un document domnesc de la 1581, fapt ce dovedește că mănăstirea a fost ctitorită pe actualul teritoriu al com. Brăhășești în primii ani ai secolului al XVII-lea, dacă nu chiar în ultimii ani ai secolului al XVI-lea.
Schitul s-a ruinat, probabil, destul de repede, căci un nou schit a fost ridicat înainte de noiembrie 1667 de căpitanul Florea și soția sa Safta la Cernica în aceeași zonă, în imediata apropiere a celui vechi. Un document de la 1749, referindu-se, probabil, la un monah al schitului, amintește de „Ioniț Batin călugărul de la Brăhășești”. Așezământul, care avea hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, este pomenit și în anul 1809 într-un document care îl consideră pe logofătul Constantin Palade ca restaurator și miluitor al schitului.
Câțiva ani mai târziu, la 1817, voievodul Scarlat Callimachi dăruiește fiului său Alexandru moșia Toflea, pe care se afla și „schitul Tofle, unde se află petrecătoriu și trei călugărași”. Așezământul se afla, deci, într-o stare de decădere, care se va accentua, probabil, și în anii următori, căci schitul se desființează, practic, înainte de 1859.
Așezată într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, mănăstirea este o bijuterie a arhitecturii ștefaniene și aici se vor desfășura următoarele programe
1. pravila mănăstirii unită cu rugăciuni speciale pentru locuitorii rromi;
2. Centrul de educație și formare religioasă a copiilor rromi
3. Centrul social pentru săraci
În concluzie Liturghie, Educație creștină și filantropie.
Evenimentul a continuat cu inaugurarea stăreției mănăstirii, apoi a urmat un concert de colinde tradiționale românești, susținut de cei peste 500 de copii din localitatea Toflea, aflată în apropierea mănăstirii, care au primit la finalul programului pachete cu alimente dulciuri și alte daruri de suflet.
