Cuviosul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, este cunoscut de românii din toată țara. În fiecare zi, credincioșii urcă Dealul Patriarhiei pentru a se închina la moaștele lui, pentru a cere binecuvântare și ajutor sau pentru a-i mulțumi.
Puțini știu însă că, destul de aproape de granița bulgară cu România, la aproape 4 km de Dunăre, se află peștera în care s-a nevoit Cuviosul Dimitrie, astăzi mănăstire.
Localitatea Basarabovo de pe valea Râului Lom este legată de numele întemeietorului Țării Românești, satul, moșia și mănăstirea aparținând lui Basarab I.
Cele mai vechi mărturii istorice despre mănăstirea din peșterădatează din secolul al XV-lea, fiind regăsită în registrele de taxe ale otomanilor, după cum ne informează TRINITAS TV.
O amplă descriere a proprietatilor detinute de voievodul Ivanko Basarab, socrul țarului Ivan Alexander, se gaseste în unul dintre aceste registre. Aceasta este cea mai veche marturie scrisa in care este mentionat numele localitatii Basarabov – ‘Manastirea Basarab’.
Biserica actuală din Peștera Cuviosului a fost construită în 1865, cu ajutoare primite din România. Mănăstirea are bisericuță, zidită în peșteră, și câteva chilii săpate în stânca din apropiere. La intrare este arborat drapelul României.
Ca să ajungi la pestera în care a trăit Cuviosul Dimitrie trebuie să urci mai multe trepte. La capătul urcușului te întâmpină bisericuța cu pereții acoperiți de icoane. Doar sfârâitul lumânărilor se poate auzi în liniștea pioasă a lăcașului. Îngenunchezi, te rogi și meditezi la nevoințele Sfântului.
La ieșire, totul arată altfel: lumea e mai așezată, oamenii mai calmi, pelerinul încărcat de pace.
