În 2013, Patriarhia Română omagiază două dintre cele mai importante personalități ale istoriei Creștinismului: pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit să aniverseze astfel, la nivelul întregii Patriarhii, împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranță religioasă de la Milano (313). Acest document reprezintă actul de naștere al viitorului Imperiu Roman creștin consolidat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare.
„Prin Actul de la Milan practic el a continuat politica de toleranță a unui predecesor al său, al lui Galeriu, care dăduse de fapt un Edict în anul 311. În anul 313, după ce își ia titlul de August, Sfântul Constantin îl întâlnește pe Licinius la Milan, al doilea august, și decide în final modalitățile de aplicare a acestui Edict din vremea lui Galeriu”, a explicat pentru TRINITAS TV Pr. Prof. Univ. Dr. Emanoil Băbuș de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.
Reformele Sfântului Împărat Constantin cel Mare au continuat, Imperiul devenind încet dar sigur creștin. Cu timpul, Împăratul a interzis cultele păgâne, a adoptat în administrație creștini, a încurajat și susținut dezbaterea teologică, convocând așa cum se cunoaște mai multe întruniri ale episcopilor dintre care, cea mai importantă, a fost primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. Arhitectura imperiului se schimbă, lăcașurile de cult devenind din ce în ce mai impozante. La finalul domniei sale, în anul 337, în Imperiul unde înfloreau atât Roma, cât și Constantinopolul, Creștinismul modela atât instituțiile, administrația și peisajul urban, cât și viața oamenilor de rând.
