‘Urmand procedurii aprobate de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la initiativa Facultatii de Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, cu inalta binecuvantare a Prea Fericitul Parinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, in perioada 25-28 septembrie 2005, s-au desfasurat, la Manastirea Brancoveanu – Academia Sambata, lucrarile celui de al II-lea Congres National al Facultatilor de Teologie Ortodoxa din Romania, avand tema generala: Facultatea de Teologie in viata si misiunea Bisericii. Congresul a fost organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna”, cu sprijinul Arhiepiscopiei Sibiului, al Manastirii Brancoveanu din Sambata de Sus, staret fiind PC Arhim. Ilarion Urs, cu sustinerea financiara a Secretariatului de Stat pentru Culte din Ministerul Culturii si Cultelor. La lucrarile Congresului au participat membrii Comisiei teologice si liturgice a Sfantului Sinod, prezidata de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si 70 de cadre didactice reprezentand cele 11 Facultati de Teologie Ortodoxa si cele patru Departamente de Teologie Ortodoxa care isi desfasoara activitatea in Universitati din Romania. Din partea Secretariatului de Stat pentru Culte a participat Domnul Dr. Adrian Lemeni, Ministru Secretar de Stat. In deschiderea lucrarilor Congresului, luni, 26 septembrie, ziua de pomenire a Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan Teologul, s-a savarsit Dumnezeiasca Liturghie in biserica mare a manastirii de catre PS Visarion Rasinareanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi format din reprezentanti ai Facultatilor de Teologie. In cadrul Sfintei Liturghii s-a savarsit o slujba de pomenire a Mitropolitului Antonie Plamadeala, trecut la Domnul cu putin timp in urma, urmat de un parastas la mormantul sau. Pentru a cinsti memoria vrednicului Mitropolit Antonie Plamadeala, Congresul a propus ca numarul urmator din revista ‘Studii Teologice’ sa fie dedicat vietii, activitatii si operei teologice a acestuia. Sesiunea inaugurala a fost prezidata de IPS Arhiepiscop Andrei de Alba-Iulia si moderata de Pr. Prof. Dr. Dorin Oancea, decanul facultatii organizatoare. Au fost prezentate Congresului mesaje din partea Prea Fericitul Parinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, de PC Diac. Nicu Octavian, consilier patriarhal; din partea Domnului Mircea Miclea, Ministrul Educatiei si Cercetarii (MEC), de Pr. Prof. Dr. Dorin Oancea, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din Sibiu, de Domnul Secretar de Stat, Adrian Lemeni, si de catre PS Episcop Visarion Rasinareanul, al Sfintei Arhiepiscopii a Sibiului. In continuare, Pr. Decan Dorin Oancea a prezentat programul Congresului. A fost ales secretariatul Congresului, format din: Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, prodecan al Facultatii de Teologie Ortodoxa „Patriarhul Justinian” a Universitatii din Bucuresti, Pr. Prof. Dr. Vasile Leb de la Facultatea de Teologie a Universitatii din Cluj, Pr. Conf. Dr. Constantin Patuleanu de la Facultatea de Teologie a Universitatii din Craiova, Pr. Prof. Dr. Ioan Tesu de la Facultatea de Teologie „Dumitru Staniloae” a Universitatii din Iasi si Pr. lector dr. Irimie Marga de la Facultatea de Teologie a Universitatii din Sibiu. Prima sesiune de lucru, prezidata de IPS Andrei de Alba Iulia si moderata de catre Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, decanul Facultatii de Teologie din Bucuresti, a fost rezervata prezentarii referatului principal cu tema: ‘Facultatea de Teologie in viata si misiunea Bisericii’, sustinut de Pr. Prof. Dr. Dorin Oancea. A doua sesiune de lucru, prezidata de PS Episcop Casian al Dunarii de Jos si moderata de Pr. Prof. Dr. Dorin Oancea, a fost consacrata prezentarii referatului intitulat: ‘Misiunea prin formare pastorala’, sustinut de Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca, prodecan al Facultatii de Teologie din Bucuresti. A treia sesiune de lucru a fost prezidata de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, si moderata de Pr. Prof. Dr. Gheorghe Popa, decanul Facultatii din Iasi. Pr. Prof. Dr. Ioan Chirila, decanul Facultatii din Cluj, a prezentat referatul cu tema: ‘Misiunea prin activitatea didactica’. A patra sesiune de lucru a fost prezidata de PS Episcop Laurentiu al Caransebesului si a fost moderata de Pr. Prof. Dr. Stefan Resceanu. Din partea Facultatii de Teologie din Iasi a fost prezentat, de catre Doamna Conf. Dr. Nicoleta Melniciuc-Puica, referatul cu titlul: ‘Misiunea prin promovarea artei sacre’. A cincea sesiune de lucru a fost prezidata de PS Episcop Ciprian Campineanul, vicar patriarhal, si moderata de Pr. Prof. Dr. Ioan Chirila, decanul Facultatii de Teologie a Universitatii din Cluj. Domnul Lector Dr. Picu Nelu Ocoleanu a prezentat, din partea Facultatii de Teologie a Universitatii din Craiova, referatul intitulat: ‘Misiunea prin promovarea eticii sociale crestine’. Sesiunea a sasea, prezidata de PS Episcop Damaschin al Sloboziei si Calarasilor si moderata de Pr. Prof. Dr. Constantin Rus, a avut ca invitat pe PC Arhim. Teofil Paraian, care a sustinut conferinta cu tema: ‘Studiile teologice – avantaje si dezavantaje’. Referatele au fost urmate de ample discutii si dezbateri in urma carora au fost formulate numeroase propuneri cu privire la rolul facultatilor de teologie in viata si misiunea Bisericii. In ziua a treia, lucrarile Congresului au continuat cu o sesiune de lucru pe grupe. Fiecare grupa a dezbatut una din subtemele prezentate si a redactat cate un document. Propunerile grupelor de lucru au fost supuse analizei plenului si sunt incluse in prezentul document final. Din numeroasele probleme abordate in timpul dezbaterilor au fost retinute urmatoarele observatii, comentarii si propuneri de ordin general:
I. Misiunea invatamantului teologic universitar si relatia sa cu autoritatea bisericeasca.
1. Congresul Facultatilor de Teologie s-a desfasurat in duhul conlucrarii dintre invatamantul teologic universitar si autoritatea bisericeasca. Invatamantul este functie si slujire a Bisericii, profund ancorat in intreaga ei lucrare misionara, sub indrumarea Sfantului Sinod.
2. Invatamantul teologic universitar se desfasoara sub dubla jurisdictie a Patriarhiei Romane si a MEC. Facultatile de Teologie se organizeaza si functioneaza dupa legislatia de stat privitoare la invatamantul universitar, bucurandu-se de autonomie universitara pentru a-si pastra specificul sau.
3. In raport cu autoritatea bisericeasca, autonomia universitara nu trebuie inteleasa ca izolare, lipsa de comunicare si conlucrare.
4. Dubla subordonare nu comporta suprapunere de competente intre Ministerului de resort, Universitati si Centre eparhiale, ci delimitari precise si responsabilitati distincte ale domeniilor de activitate ale facultatilor, conform legislatiei universitare si regulamentelor in vigoare.
5. Intrucat Facultatile de Teologie sunt institutii in slujba activitatilor misionare ale Bisericii, este necesar ca Eparhiile sa sustina facultatile si din punct de vedere financiar, completand subventia bugetara din partea MEC.
6. Pentru a-si putea exercita eficient vocatia sa misionara si profetica in societatea romaneasca, afectata de grave maladii morale, facultatile de teologie si alte institutii ale Bisericii trebuie sa-si asume o atitudine morala ferma din interior care sa vizeze eliminarea fenomenelor negative (coruptia, impostura academica, incompetenta etc.), care conduc la scaderea calitatii invatamantului.
7. Se propune instituirea si functionarea unei Comisii pentru deontologie universitara, compusa din cadre didactice universitare de maxima competenta stiintifica si probitate morala, pentru a analiza eventualele aspecte negative din activitatea didactica si de cercetare universitara. Comisia pentru deontologie universitara va fi aprobata de Sfantul Sinod la propunerea Comisiei teologice si liturgice, in consultare cu Conferinta Decanilor. Comisia va elabora un cod deontologic, care va fi aprobat de Sfantul Sinod.
8. Pentru o mai buna si directa cunoastere a realitatilor pastoral misionare, profesorii de teologie sa fie implicati in viata parohiala prin numirea lor in posturi de preoti la parohii.
9. Data fiind complexitatea contextului national si international (diaspora) in care-si desfasoara
activitatea misionara si pastorala Biserica Ortodoxa Romana, profesorii de teologie trebuie sa se concentreze cu precadere in cercetarea lor asupra fenomenelor sociale actuale si a mutatiilor pe care acestea le sufera.
10. Profesorii de teologie, care se remarca in activitatea lor, trebuie evidentiati si prin acordarea de distinctii si premii bisericesti, la propunerea Consiliilor facultatilor.
11. Este de bun augur si necesara participarea tuturor membrilor Comisiei teologice si liturgice a Sfantului Sinod la lucrarile Congresului Facultatilor de Teologie.
12. Pentru organizarea celui de al III-lea Congres National al Facultatilor de Teologie Ortodoxa din Romania, se propune, ca perioada de desfasurare a lucrarilor, luna septembrie 2007, in jurul zilei de pomenire a Sfantului Ioan Teologul (26 sept.), urmand ca locul desfasurarii, facultatea organizatoare si tema Congresului sa fie propuse de Comitetul de organizare a Congresului in Consultare cu Comisia teologica si liturgica a Sf. Sinod si Conferinta Decanilor. Propunerile pentru teme vor fi trimise Facultatii de Teologie din Bucuresti.
II. Optimizarea activitatilor didactice universitare pentru a corespunde exigentelor misionare actuale ale Bisericii si reformelor structurale din invatamantul universitar.
1. Armonizarea planurilor de invatamant si a programelor analitice astfel incat invatamantul sa
raspunda, pe de o parte, nevoilor misionare actuale ale Bisericii, iar, pe de alta parte, reglementarilor europene ale procesului Bologna.
2. Pentru a contracara efectele negative ale secularizarii din societate si pentru a evita secularizarea in interiorul Bisericii, trebuie acordata o atentie deosebita formarii liturgice si duhovnicesti, in spiritul traditiei ortodoxe, astfel incat facultatile de teologie sa-si indeplineasca menirea lor misionara.
3. Teologia academica nu trebuie separata de experienta eclesiala. Profesionalismul academic al profesorilor si studentilor trebuie sa fie dublat de experienta duhovniceasca. Avand in vedere aspectul ssu formativ, invatamantul teologic trebuie sa dobandeasca o mai accentuata orientare practica.
4. Se recomanda implementarea unui nou profil duhovnicesc al studentului teolog, fidel traditiei,
dar ancorat in realitatea de astazi. Invatamantul teologic trebuie sa identifice mijloacele cele mai eficiente pentru formarea personalitatii spirituale a viitorilor slujitori si misionari ai Bisericii.
5. Revigorarea institutiei duhovnicului sau a parintelui duhovnicesc (tutore) in cadrul facultatilor trebuie sa fi o prioritate. Unde este nevoie de mai multi duhovnici, de preferinta preoti de mir, facultatile trebuie sa fie sustinute financiar de centrele eparhiale.
6. Pregatirea viitorilor preoti trebuie sa aiba in vedere combaterea formelor de fundamentalism mistic, sectarismul in Biserica etc. Se recomanda abordarea, in cadrul cursurilor de misiologie, a unor fenomene negative care afecteaza viata Bisericii („Biserica secreta”, paralelismul si sincretismul liturgic, fenomene pseudo-religioase si devieri de la dreapta credinta si de la randuiala liturgica si canonica a Bisericii etc.).
7. Intrunirea Conferintei Decanilor Facultatilor de Teologie, cel putin o data sau de mai multe ori pe an, in functie de necesitati, prin rotatie, la fiecare facultate.
Propuneri ale grupelor de lucru:
I. Misiunea prin formare pastorala.
1. Se propune infiintarea, de catre eparhii, a unor centre de prognoza social-pastorala, tinand cont de mutatiile din societate si mai ales de fenomenul migratiei credinciosilor din parohii in strainatate.
2. In aceste centre sa fie cooptate si cadre didactice universitare de specialitate si absolventi ai facultatilor de teologie. In acest sens este necesara introducerea unui modul psiho-pastoral in planul de invatamant al specializarii Teologie pastorala.
3. Regandirea strategiei de cercetare teologica prin munca individuala sau in echipe, in vederea elaborarii unor lucrari reprezentative (lucrari standard, tratate, cursuri universitare, enciclopedii, dictionare etc.), sustinute de programe finantate de MEC, de UE si de centrele eparhiale.
4. Este necesara continuarea traducerilor din Sfintii Parinti in colectia ‘Parinti si Scriitori Bisericesti’.
5. Sa fie aplicata hotararea Sf. Sinod privind dotarea bibliotecilor facultatilor de teologie cu revistele teologice si bisericesti de pe cuprinsul Patriarhiei Romane.
6. Centrele eparhiale sa sprijine publicarea lucrarilor profesorilor de teologie in cadrul editurilor eparhiale.
7. Pentru ca activitatea de cercetare cu caracter educativ-misionar a profesorilor de teologie sa fie recunoscuta de catre MEC, este necesar ca eparhiile sa faca toate demersurile in vederea acreditarii propriilor edituri si publicatii periodice.
8. Conferinta decanilor va inainta Sf. Sinod metodologia de organizare a doctoratului in lumina
noilor legi.
II. Misiunea prin activitatea didactica religioasa.
1. Facultatile de teologie vor reformula planurile de invatamant ale specializarii Teologie didactica, in vederea orientarii formativ-misionare a studentilor sai, in conformitate cu exigentele misionare ale Bisericii si cu cerintele societatii contemporane.
2. In perspectiva procesului de reforma a invatamantului, promovat de Declaratia de la Bologna, se va urmari introducerea unor cursuri care sa ofere cunostinte metodologice de cercetare, de realizare a interdisciplinaritatii si a dialogului cu laicatul ortodox, influent in societatea civila romaneasca.
3. Se afirma nevoia ocuparii postului de inspector general pentru disciplina Religie din MEC si a
posturilor de consilieri eparhiali cu invatamantul de cadre didactice universitare cu pregatire si experienta adecvate.
4. Facultatile de Teologie solicita exprimarea clara a modului de implicare bisericeasca a profesorului de religie, a modului concret de cooperare cu preotul paroh, cu forurile parohiale si cu intregul comunitatii de credinciosi, prin coresponsabilizare in actul slujirii crestine.
5. Toate posturile sau jumatatile de norma, care acopera disciplina Religie din scolile rurale si urbane, vor fi repartizate doar profesorilor de religie care au binecuvantarea (acordul) chiriarhului, in conformitatea cu Statutul personalului didactic.
6. In cazul comisiilor de evaluare a manualelor scolare, nu se vor numi profesorii care fac parte din colectivele de redactare a acestora. Ei au obligatia de a se recuza in cazul unei eventuale numiri.
7. Patriarhia Romana va interveni pe langa MEC ca organele competente ale acestuia sa elucideze urmatoarele probleme:
a. incadrarea inspectorului de religie;
b. neschimbarea sa din post pe considerente politice;
c. in nominalizarea sa sa se tina cont de acordul chiriarhului;
d. ocuparea postului se va face prin concurs;
e. sa se reglementeze modalitatea de acordare a posturilor si a suplinirilor pentru eliminarea
actelor de coruptie;
f. reglementarea modului de realizare si finantare a procesului de formare continua a profesorilor de religie;
8. In procesul de pregatire formativ-didactica, adresat cu precadere Teologiei Didactice, toti studentii specializarii Teologie Pastorala sunt obligati sa urmeze modulul pedagogic intrucat ei trebuie ca in pastoratie sa organizeze si sa desfasoare activitati menite educarii tineretului. Se va realiza revizuirea repartizarii disciplinelor din cadrul modulului pedagogic in conformitate cu specificul slujirii profesorilor de religie urmand ca, la nivelul departamentelor de pregatire a personalului didactic, sa se faca repartizarea numarului de cursuri si seminarii ( 2 semestre didactica religiei, 1 optional de didactica religiei, un semestru de practica observativa si 1 semestru de practica efectiva ).
9. Introducerea unui modul optional de consiliere pentru viitorii profesori de religie, in vederea largirii competentelor si completarii normei didactice acolo unde e cazul.
10. Profesorul de religie sa fie sustinut in activitatea sa si implicat in activitatile parohiale, protopopesti si eparhiale in vederea optimizarii si desavsrsirii educatiei religioase si pentru implinirea sa ca misionar al Bisericii.
11. Profesorii universitari de metodica predarii religiei (didactica specialitatii Religie) vor fi cooptati, alaturi de ceilalti profesori universitari din facultate, in comisiile de titularizare pentru invatamantul preuniversitar.
III. Misiunea prin promovarea eticii crestine.
1. Participantii la Congres considera ca, in noul context social si economic, este absolut necesara elaborarea unei gandiri sociale a Bisericii, fundamentata pe Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie, pe experienta istorica a Bisericii Ortodoxe, in general, si a Bisericii Ortodoxe Romane, in special.
2. Continutul ariei curriculare a specializarii Teologie Sociala trebuie sa cuprinda trei categorii de cursuri universitare: cele din domeniul teologic propriu-zis, nominalizate de catre Sfantul Sinod; cursuri de specialitate din domeniul teologiei sociale care trebuie create : antropologia teologica, psihologie crestina, sociologie crestina, reteaua de asistenta sociala a Bisericii, practica de specialitate, si o a treia categorie care trebuie sa cuprinda cursuri consacrate din aria curriculara a asistentei sociale.
3. Este necesar ca absolventii specializarii Teologie sociala, prin aria curriculara urmata, la nivel de licenta si master, sa poata obtine si competente profesionale in domenii precum: comunicare sociala bisericeasca si relatii cu mass-media, resurse umane, specialist in managementul conflictelor sociale etc.
4. In vederea absortiei absolventilor specializarii Teologie Sociala, se propune membrilor Sfantului Sinod sa intreprinda, in eparhiile lor, demersurile necesare in vederea aplicarii Regulamentului de organizare si functionare a asistentei sociale in Biserica Ortodoxa Romana, care prevede infiintarea de posturi si angajarea de asistenti sociali teologi, nu numai la nivelul eparhiilor si al protopopiatelor, ci si la toate parohiile urbane si rurale de gradul I.
5. De asemenea, se impune ca toate asociatiile si fundatiile cu activitatti sociale care isi desfasoara activitatea cu binecuvantarea Bisericii, sa creeze posturi de asistenti sociali teologi.
6. Propunem infiintarea unui capitol special in bugetul parohial de venituri si cheltuieli, alocat activitatilor cu caracter social-filantropic, distinct de colecta pentru Fondul de solidaritate ‘Filantropia’, care sa fie folosit exclusiv pentru activitatile sociale ale parohiei.
7. Propunem membrilor Sfantului Sinod sa recomande cadrelor didactice universitare, numite la parohii, sa desfasoare programe pilot de asistenta sociala, la care sa fie implicati si studentii acestei specializari pentru efectuarea orelor de practica de specialitate.
8. Avand in vedere ca asistentii sociali teologi sunt membri in Colegiul National al asistentilor sociali, propunem ca Sfantul Sinod sa faca demersurile necesare ca statutul asistentului social teolog sa fie asimilat statutului asistentului social laic, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, inclusiv cele salariale.
IV. Misiunea prin promovarea artei sacre.
Arta bisericeasca din Romania s-a remarcat, in spatiul crestin european, prin unicitatea unor creatii religios artistice datorita geniului remarcabil al poporului roman, care, prin tehnici specifice spatiului carpato dunarean, a permis conservarea si transmiterea unor monumente de arta ce fac astazi parte din patrimoniul cultural universal. Congresul Facultatilor de Teologie propune urmatoarele:
1. Intrucat Regulamentul pentru acordarea atestatelor de conservatori si restauratori emise de Ministerul Culturii si Cultelor prin Centrul de Formare, Educatie permanenta si management in domeniul culturii, exclude adesea inscrierea pentru atestat a specialistilor formati in facultatile de teologie, in schimb scolarizeaza prin cursuri de scurta durata conservatori si restauratori cu studii medii, propunem stabilirea unui protocol intre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Ministerul Culturii si Cultelor si MEC prin care ss se creeze cadrul legislativ pentru obtinerea acestor atestate si a unor locuri de munca in sistemul muzeal.
2. Intrucat actele normative, pe care MEC le emite in defavoarea Bisericii, fara consultarea acesteia (de exemplu, absolventilor facultatilor de teologie le-a fost anulat dreptul de a preda disciplina Desen in invatamantul preuniversitar, desi au pregatirea necesara), propunem stabilirea unui protocol intre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si MEC, prin care orice act normativ, care vizeaza viata Bisericii si implicit cea a Facultatilor de Teologie Ortodoxa, sa fie elaborat in consultare cu reprezentantii Bisericii.
3. Comisia de pictura si centrele eparhiale sa incurajeze obtinerea atestatului de pictor bisericesc si restaurator de catre absolventii specializarii Arta Sacra. In acest sens propunem scurtarea stagiului de ucenici si a practicii de santier, tinand cont de numarul orelor de practica de specialitate prestate in timpul studiilor universitare.
4. Datorita inexistentei unor structuri proprii Bisericii, care sa ofere posibilitati de angajare a absolventilor specializarii Arta Sacra, propunem infiintarea unor centre de restaurare pe langa fiecare centru eparhial: posturi de conservatori, restauratori, muzeografi, etc. pentru specialistii pe care Biserica ii formeaza. Propunem, de asemenea, organizarea unor cursuri speciale pentru absolventii specializarii Arta Sacra si pentru preoti in vederea combaterii laicizarii picturii bisericesti si a kitsch-ului din biserici. Nerezolvarea acestor propuneri va avea consecinte grave pe termen lung, putand duce la disparitia specializarilor de Arta Sacra, datorita nerecunoasterii legale a competentei lor. Intr-o astfel de situatie, Biserica Ortodoxa Romana va fi nevoita sa apeleze in conditii de monopol la absolventii Universitatilor de arte plastice, lipsiti de formarea teologica si spirituala necesara.
Participantii la Congres apreciaza importanta si utilitatea unor astfel de intruniri pentru invatamantul teologic universitar romanesc, pentru viata si misiunea Bisericii. Totodata, participantii la Congres aduc respectuoase multumiri Sfantului Sinod, in frunte cu Prea Fericitul Parinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Secretariatului de Stat pentru Culte, Arhiepiscopiei Sibiului, Facultatii de Teologie Ortodoxa ”Andrei Saguna” a Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu si Manastirii Brancoveanu – Sambata de Sus’.
† DANIEL, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei,
Presedintele Comisiei teologice si liturgice a Sf. Sinod
Pr. prof. Dr. Nicolae D. NECULA,
Presedintele Conferintei Decanilor Facultatilor de Teologie
Pr. prof. Dr. Dorin OANCEA,
Presedintele Comisiei de organizare a Congresului
