În Biserica Ortodoxă, frumusețea sărbătorii Nașterii Domnului nu reiese numai din sfintele slujbe care se oficiază în aceste zile și din tradițiile păstrate cu sfințenie, ci și din modul în care este reprezentată scena marelui praznic în iconografie. Așa cum este cunoscută astăzi, icoana este o compoziție amplă ce grupează mai multe scene inspirate din Evangheliile canonice, dar și din tradiția orală.
„Centrul de interes al acestei compoziții este reprezentat de grupul Pruncului și al Maicii Domnului. Ceea ce ne atrage atenția este faptul că Pruncul este plasat în fundalul unei peșteri întunecate, semnificând lumea aceasta aflată în umbra morții, luminată de soarele dreptății care este Hristos, dar în același timp ea ne duce cu gândul și la momentul Răstignirii, al Patimilor și al Morții Domnului, lucru marcat de prezența acelui cavou pe post de pătuț, a scutecelor care au forma unor giulgiuri de îngropare și, bineînțeles, a fundalului peșterii care ne duce cu gândul la peștera Sfântului Mormânt”, a spus Asist. Drd. Ștefan Ionescu – Berechet de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, după cum ne informează TRINITAS TV.
Maica Domnului este reprezentată cu multă atenție, în toate icoanele Nașterea Mântuitorului.
„Alături de Prunc se află Maica Domnului, de regulă întinsă pe o saltea sau așezată oarecum cu spatele ridicat, cu sau fără semne de oboseală, în funcție de accentele doctrinare pe care pictorii intenționează să le pună subliniind nașterea mai presus de fire sau nașterea reală, omenească a Mântuitorului Hristos. Varianta în care Maica Domnului apare șezând în genunchi într-o atitudine de adorare a Pruncului este mai târzie, apărând în școala cretană, prin secolul al XVII-lea, fiind o preluare din iconografia apuseană”, a mai arătat Asist. Drd. Ștefan Ionescu – Berechet.
În Icoana Nașterii Domnului sunt reprezentate toate treptele Creației, la momentul Întrupării Mântuitorului fiind de față îngeri, oameni, dar și necuvântătoare.
„Din fundalul peșterii sunt boul și asinul, făcând trimitere la o proorocire a lui Isaia, capitolul 1, versetul III. În registrul superior, în partea stângă, se observă îngerii care aduc slavă lui Dumnezeu, slavă întru cele de sus, grupul celor trei magi care este călăuzit către peștera Nașterii de către steaua care este încadrată, într-un mod foarte interesant, în acea rază de lumină simbolizând lumina dumnezeiască. În partea dreaptă, simetric cu grupul magilor, avem înfățișată vestirea păstorilor de către îngeri. În registrul inferior, în partea stângă, îl observăm pe Iosif îngândurat și uneori prezent în fața lui un bătrân gârbov reprezentând pe diavol, demonul îndoielii. În partea dreaptă avem grupul moașelor care scaldă Pruncul, un episod inspirat din Protoevanghelia lui Iacov menit să pună în evidență firea omenească, realitatea de netăgăduit a Întrupării”, a mai subliniat Asist. Drd. Ștefan Ionescu – Berechet.
Icoana Nașterii Domnului este o teologie în imagine, întrucât redă prin culoare și face vizibil ceea ce Evanghelia ne descoperă prin cuvânt.