De 1 martie, ziua mărțișorului, Librăria ‘Semn de Carte’ din Reșița a fost gazda unui eveniment cultural catehetic, intitulat ‘Mărțișorul și simbolurile creștine’, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Banat.
La eveniment au participat etnograful Mircea Taban de la Muzeul Banatului Montan, care a explicat semnificația ancestrală mitologică a mărțișorului, pr. inspector dr. Nichifor Tănase, pr. Nicolae Hațiegan, profesor de religie, Ioana Hațiegan, învățător Ephardt Meda, precum și copiii din școlile locale cu care cele două catedrale reșițene (Montană și Govândari) au parteneriate și microproiecte catehetice: Școala Generală Nr. 1, Liceul de Artă ‘Sabin Păuța’ și Liceul ‘Diaconovici-Tietz’ din Reșița. Evenimentul a fost recomandat de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin și susținut și promovat de Studioul Regional Radio Reșița.
La întrebarea ‘De ce purtăm mărțișorul?’ – pusă în deschidere de Camelia Duca, director al ‘Metarsis, activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană’ -, răspunsul a fost extras dintr-un studiu semnat de George Coșbuc, referitor la tradițiile populare românești: ‘Scopul purtării lui este să-ți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu același rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curăție de suflet.’
Copiii, protagoniștii principali ai evenimentului, au confecționat mărțișoare din cartoane colorate pe care s-au alipit motive și forme creștine: amfore, opaițe, ancore, porumbel cu ramura de măslin, monograme și tetragrame, peștele, copacul vieții, Pieta, lumina lumânării, cruce, potir, îngeri, tablele Legii, Biblia. În istoria semnificației simbolului mărțișorului se pot distinge trei etape: una mitologică, alta provenită dintr-o inculturație creștină, în care simbolul subțiat este umplut de prezența deplină a lui Dumnezeu Cuvântul, și alta postcreștină sau postmodernă, care pierde orice referință prin ‘amputarea referentului’, fiind de fapt o închidere epistemică a conceptului, ‘marea închidere a sacrului’, cum spunea J. Borella (‘Criza simbolismului religios’). Analizând situația actuală a simbolului, Borella mai remarcă faptul că ‘semnul simbolic este lipsit acum de referință, adică privat de capacitatea de a se raporta la o realitate transcendentă’.
Manifestarea catehetică și-a propus o reconstituire a simbolului mărțișorului, care, din înveliș semantic lipsit de sens, poate deveni energie dinamică, unificatoare. Hristos, ca simbol al simbolului, poate puterea semnelor. Acest lucru ni l-am propus: o reconstiture a simbolului mărțișorului, arătând acordul lui intim cu realitățile spirituale pe care le semnifică, dar și accentuarea faptului că reprezintă un ‘simbol al experienței umane acumulate’ (în interpretarea etnografului bănățean Mircea Taban).
Mărțișoarele ‘creștine’ realizate vor fi donate de copii bunicelor din azilul de bătrâni din Marginea Lend – Reșița, ca simbol al dăruirii și unirii sufletești dintre contrariul vârstelor sub hermeneutica Învierii.
