Ieri, 27 septembrie 2009, în Catedrala din municipiul Galați a avut loc festivitatea de ridicare a Episcopiei Dunării de Jos în rang de arhiepiscopie, conform Hotărârii Sfântului Sinod, aflăm dintr-un amplu articol al ediției de astăzi a cotidianului Ziarul Lumina.
Sărbătoarea a început cu Sfânta Liturghie oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii noastre, înconjurat de un sobor de 21 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al BOR, precum și de IPS Mitropolit Dionisie al Corintului. Sfânta Liturghie a fost urmată de festivitatea solemnă a ridicării în rang de arhiepiscopie a Episcopiei Dunării de Jos. La eveniment au participat autorități centrale și locale, invitați din străinătate și foarte mulți credincioși.
La finalul Sfintei Liturghii, PS Corneliu, Episcopul Hușilor, a citit Tomosul patriarhal prin care s-a vestit hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și s-a făcut cunoscut tuturor clericilor și credincioșilor înălțarea Episcopiei Dunării de Jos la rangul de arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Dunării de Jos, precum și ridicarea Preasfințitului Părinte Casian în demnitatea de Arhiepiscop al Dunării de Jos, care va purta titulatura Înalt Preasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
În Tomosul patriarhal, citit cu prilejul acestui moment solemn, s-a arătat că în Biserica noastră există episcopii cu o dăinuire multiseculară, care încă nu s-au bucurat deplin de aprecierea vechimii, precum și a contribuției lor îndelungate la propășirea vieții bisericești ortodoxe și a poporului nostru, prin ridicarea lor în ranguri bisericești superioare. „Motivat de îndatorirea ce Ne revine ca, spre folosul și binele Sfintei noastre Biserici, să veghem la promovarea instituțională a unor episcopii cu existență neîntreruptă de sute de ani, la recunoașterea contribuției determinante a acestor vechi eparhii la păstrarea și întărirea unității interne a Bisericii Ortodoxe Române și la intensificarea duhovnicească a vieții bisericești;
Cunoscând că Episcopia Dunării de Jos, înființată la 17 noiembrie 1864, prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu sediul la Ismail apoi, din anul 1879, cu sediul la Galați, unde există și în prezent, este continuatoarea istoricei Mitropolii a Proilaviei (1580-1828) cu activitate în Raiaua Brăilei, care se extindea până în Basarabia și Ucraina și care ocupa locul 55 între eparhiile Patriarhiei Ecumenice, dar care, datorită istoriei zbuciumate din perioada războaielor ruso-turce și a evenimentelor politico-istorice din epocă, a fost desființată la 7 iulie 1828;
Ținând seama că între ierarhii care au păstorit ca mitropoliți ori au viețuit în Mitropolia Proilaviei, s-au distins: Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea, patriarhul Constantinopolului, trăitor la Mănăstirea «Sfântul Ierarh Nicolae» din Galați vreme de 12 ani (1642-1654), sub ocrotirea domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, apoi Partenie (1668-1671) și Calinic (1743-1748), viitori patriarhi ai Constantinopolului, iar mai apoi, vrednici ierarhi ai Dunării de Jos, între care amintim pe: Melchisedec Ștefănescu, mai târziu episcop la Roman, ilustru cărturar și militant al recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), Iosif Gheorghian, mai apoi mitropolit primat, și Pimen Georgescu, viitor mitropolit al Moldovei;
În lumina rânduielilor canonice și pe temeiul statornicirilor bisericești înscrise în art. 7 alin. (3) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care prevăd că: „episcopiile vechi pot deveni arhiepiscopii, pe baza unei motivații temeinice”, în consultare cu Sinodul Permanent, în calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, am propus Sfântului Sinod ridicarea la rangul de arhiepiscopie a șase episcopii cu continuitate istorică seculară, între care și Episcopia Dunării de Jos”, se arată în Tomosul patriarhal.
După citirea Tomosului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oferit noului arhiepiscop mantia, engolpionul, crucea pectorală și cârja arhierească, însemnele arhiepiscopale, precum și o cruce de binecuvântare, cu care IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a binecuvântat poporul.
Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt solemn prin care a evidențiat că Eparhia Dunării de Jos, în urma unei bogate, rodnice și îndelungate activități misionare și pastorale, a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. „Suntem deosebit de recunoscători Prea Bunului și Milostivului Dumnezeu pentru că această eparhie este recunoscută după vrednicia și hărnicia ei”, a zis PF Daniel. De asemenea, Patriarhul României a subliniat că Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos „are o putere extraordinară de a gândi Ortodoxia ca cea mai sfântă forță de unificare, de unire în cuget și simțiri, nu doar a poporului român, ci și a tuturor popoarelor ortodoxe și a făcut foarte mult pentru canonizarea unor sfinți de origine, alta decât română, încât cu adevărat are vocație de universalitate ortodoxă.”
La finalul festivității solemne, ce a avut loc în Catedrala din Galați, IPS Casian a mulțumit Patriarhului Daniel că a binecuvântat această zi și exprimat recunoștința față de toți cei prezenți, cler și credincioși. „Sunt coplești de uriașa responsabilitate în fața Domnului, a Bisericii noastre, a celor de ieri și de astăzi, în armonioasă lucrare cu clerul și poporul creștin de la Dunărea de Jos, din județele Galați și Brăila. Asemenea Sfinților Apostoli din corabia de odinioară plină de pești adunați din ascultarea de Hristos și de sfaturile Sale, și noi, toți creștinii cei din corabia duhovnicească a Dunării de Jos, învățăm să-i cinstim pe sfinți, pe înaintași și pe slujitori și cum să respectăm și să evaluăm zestrea lor spirituală, culturală, istorică și umană pe care ne-au transmis-o”, a spus IPS Casian.
În cea de a doua parte a zilei, Patriarhul României, împreună cu alți ierarhi ai Sfântului Sinod, s-a aflat în Episcopia Tulcii, unde a oficiat slujba de sfințire a Bisericii cu hramul „Sfânta Treime” din municipiul Tulcea, precum și ceremonia de proclamare locală a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina.
