De sărbătoarea Bunei Vestiri astăzi, 25 martie, Biserica ‘Obedeanu’ din Craiova își prăznuiește primul hram. Cu acest prilej, părintele paroh Marin Pigulea, alături de enoriașii parohiei, va face pomenire ctitorilor și binefăcătorilor cinstitului lăcaș și va împărți daruri copiilor de la Școala Nr. 1 ‘Obedeanu’.
Sărbătoarea a început ieri seară, când a fost săvârșită slujba Vecerniei unită cu Litia, după cum ne informează ‘Ziarul Lumina’, Ediția de Oltenia. Cu acest prilej, părintele Marin Pigulea, parohul bisericii, le-a vorbit credincioșilor prezenți despre importanța și semnificația marelui praznic al Bunei Vestiri în liturgicul Bisericii Ortodoxe. Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu părintele paroh. La final, după slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor și ostenitorilor cinstitului lăcaș, credincioșii prezenți, precum și elevii de la Școala Nr. 1 ‘Obedeanu’ vor primi daruri, constând în prinoase și colivă, din partea parohiei.
Scurt istoric al Bisericii și Școlii ‘Obedeanu’
Vechi așezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Biserica ‘Obedeanu’ din Craiova a fost ctitorită de paharnicul Constantin Obedeanu. A fost ridicată între anii 1748 și 1753, pe locul unei mai vechi biserici din lemn care purta hramul ‘Bunei Vestiri’. Cel deal doilea hram, ‘Sfinții Împărați Constantin și Elena’, a apărut ulterior pentru a marca ziua de nume a ctitorului. Sfântul lăcaș se încadrează în rândul celor mai vechi așezăminte construite din cărămidă, în Cetatea Băniei. Este așezată în partea de vest a orașului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei. Este singura biserică de zid din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care și-a păstrat intactă pisania originală.
De numele boierului Obedeanu, ctitorul bisericii, se mai leagă și existența Școlii Nr. 1 ‘Obedeanu’, aflată în vecinătatea sfântului lăcaș, precum și frumoasa Fântână ‘Obedeanu’, așezată pe Calea București, la ieșirea din oraș, în direcția Filiași – Turnu Severin.
Înființarea Școlii ‘Obedeanu’ este menționată în codicul diatei venerabilului ctitor, din 1753: ‘Cu plecăciune mă rog înalților domni care se vor întâmpla stăpânitori țării acesteia să nu strice acest așezământ școlar, ci mai vârtos să-l întărească fiindcă întemeiarea școalelor de învățătură este în adevăr cea dintâi pricină folositoare a nații’. Școala a luat ființă în anul 1775 și a funcționat în decursul timpului sub mai multe forme: gimnaziu, școală de cântăreți, seminar teologic, școală de băieți și fete în timpul domnitorului Cuza. Printre elevii acestei prestigioase instituții de învățământ s-au numărat personalități de seamă ale istoriei noastre: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Chițu, Alexandru Macedonski, Petrache Poenaru, Eugen Carada, Gogu Constantinescu, Nicolaescu Plopșor, Nicolae Titulescu.
