Sfinții Mari Împărați și Întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare și mama sa Elena au fost sărbătoriți miercuri, 21 mai 2014, în Biserica Ortodoxă Română. Cu acest prilej, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric, lăcașul de cult aflându-se de 356 de ani sub ocrotirea Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurați de un sobor preoți și diaconi, pe un podium special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Alături de Preafericirea Sa s-au aflat următorii ierarhi: Înaltpreasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria, Preasfințitul Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Andrei Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, Preasfințitul Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
După citirea Sfintei Evanghelii, Patriarhul României a adresat un cuvânt de învățătură celor prezenți pe Colina Bucuriei.
Patriarhul României a arătat că Sfinții Împărați ocrotesc această Catedrală Patriarhală de 356 de ani: „Sărbătoarea de astăzi este închinată Sfinților Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și Elena. Această sărbătoare este hramul istoric al Catedralei Patriarhale care la început a fost o biserică de mănăstire, apoi a devenit provizoriu Catedrală Mitropolitană și tot provizoriu a devenit Catedrală Patriarhală. Catedrala aceasta a fost construită de domnitorul Țării Românești Constantin Șerban Basarab Voievod între anii 1656-1658, deci ea are 356 de ani”.
Sfinții Împărați Constantin și Elena au o legătură deosebită cu teritoriul țării noastre
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat și legătura Sfântului Împărat Constantin cu teritoriul țării noastre, acesta trimițând numeroși misionari creștini în zona Banatului și Munteniei de astăzi: „Sfinții Împărați Constantin și Elena au o legătură deosebită cu teritoriul țării noastre, cu Dacia, care a fost cucerită de romani și apoi părăsită și recucerită, într-un fel, de către Sf. Împărat Constantin cel Mare, dar nu recucerită militar, ci cucerită pentru Hristos deoarece el a susținut foarte mult lucrarea misionară de încreștinare a locuitorilor țării noastre. Sfântul Constantin cel Mare s-a născut la Naissus din Dacia Mediterranea, actuala localitate Niș din Serbia. Sârbii au venit aici în secolul al VII-lea și s-au încreștinat în secolul al IX-lea, dar în perioada sec. III și la începutul sec. al IV-lea Naisus făcea parte din Dacia Mediterranea, întrucât Dacia se întindea foarte mult pe teritoriul țării noastre și pe teritoriul Serbiei de astăzi. Deci, Sfântul Constantin a iubit aceste teritorii care îi erau familiare, de aceea a trimis misionari creștini în Banat și apoi în Muntenia”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. El a schimbat istoria lumii pentru că a dat libertate creștinismului și apoi el însuși a devenit împărat creștin, primul între împărați, sau „Împărat între Apostoli”, cum îl numesc cântările noastre, a mai spus Preafericirea Sa.
Chemarea lui la creștinism nu a venit prin intermediul oamenilor
Patriarhul României a arătat credincioșilor prezenți faptul că Biserica a rânduit să se citească astăzi, la Sfânta Liturghie, Apostolul ce prezintă convertirea Sfântului Apostol Pavel care devine dintr-un prigonitor al Bisericii unul dintre cei mai mari păstori ai ei. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat faptul că Sfântul Constantin cel Mare, la fel ca Sfântul Apostol Pavel, a primit chemarea la creștinism de la Dumnezeu și nu de la oameni.
„Biserica a rânduit ca în ziua de pomenire a Sfântului Împărat să fie citit pasajul referitor la lumina cerească și convertirea Sfântului Apostol Pavel care din prigonitor devine păstor al Bisericii. Această paralelă ne arată că Imperiul Roman prigonitor se transformă prin convertirea Sfântului Constantin cel Mare care, în anul 312 în 20 octombrie, aproape de Roma, a văzut pe cer o cruce de lumină ziua, iar noaptea a văzut-o în vis. În jurul crucii erau cuvintele: Întru acest semn vei învinge. Deci, aceasta explica și troparul pe care Biserica l-a alcătuit spre a-l cinsti pe Sfântul Constantin și Mama sa Elena, în care se arată că Sfântul Constantin chemarea nu de la oameni luând, ci ca Pavel de la Dumnezeu. Deci, convertirea lui, chemarea lui la creștinism nu a venit prin intermediul oamenilor, nu a fost rezultatul unei predici, ci a fost o intervenție divină în viața lui, această intervenție divină directă l-a marcat pentru totdeauna și a rămas iubitor de Hristos și de Biserică”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat credincioșilor prezenți și legătura dintre Sfinții Împărați și Crucea lui Hristos: „Sfântul Constantin Cel Mare nu numai că a dat libertate creștinilor, ci a iubit Biserica lui Hristos și a ajutat-o. A construit o mulțime de biserici, iar mama Împăratului Constantin, Împărăteasa Elena, care a fost asociată ca augusta la tronul de conducere a imperiului, a descoperit Sf. Cruce în pământ, la Ierusalim. Este foarte interesant că Sfântul Constantin a descoperit Crucea ca lumină pe cer și mama sa Elena a descoperit Crucea lui Hristos, pe care a fost Răstignit, arătând Taina Crucii care leagă cerul și pământul umplându-le de iubirea lui Hristos în care se arată iubirea Preasfintei Treimi. De aceea, așa cum vedem în icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, crucea se află între ei și ei arată crucea pe care o mărturisesc ca iubire jertfelnică a lui Hristos pentru lume”.
Filantropia creștină de mai târziu are ca punct de plecare atitudinea creștină a Sfinților Împărați Constantin și Elena
Preafericirea Sa a evidențiat și importanța legilor emise de primul împărat creștin: „Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat legi cu conținut creștin, a abolit tortura, a dat legi în favoarea familiei, a dat legi împotriva avortului, a dat o mulțime de legi care ridicau demnitatea umană, care favorizau ajutorarea săracilor, bolnavilor, bătrânilor și a înființat instituții de îngrijire a bolnavilor. Deci, toată filantropia creștină de mai târziu are ca punct de plecare atitudinea creștină a Sfinților Împărați Constantin și Elena”.
Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda Sfinților Împărați Constantin și Elena
Astăzi, hramul Catedralei Patriarhale din București are o semnificație deosebită, pentru că aici se află moaștele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Țării Românești, a arătat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române evidențiind faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat pilda Sfinților Împărați Constantin și Elena: „Aceasta (Sfântul Constantin Brâncoveanu – n.r.) poartă numele Sfântului Împărat Constantin și a fost uns domn al Țării Românești în ziua de 29 octombrie 1688 în această Catedrală. De aceea, era nevoie ca moaștele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu să fie acum expuse la închinare pentru a conștientiza mai mult legătura între Sfinții Împărați Constantin și Elena și familia domnitoare a Brâncovenilor din Țara Românească. De la Sfinții Împărați Constantin și Elena a învățat Constantin Brâncoveanu să păstreze credința în Hristos, să ajute Biserica să construiască biserici și mănăstiri și să dezvolte opera socială și culturală creștină în societate. Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda acestor Sfinți Împărați și aceasta într-o lume de mare tensiuni politice între trei imperii: Otoman, Habsurgic-Austriac și Rus. A încercat în timpul domniei de 25 de ani să nu provoace nici un război, prin diplomație și înțelepciune, păstrând echilibrul între relațiile sale cu aceste trei puteri antagonice sau vrăjmașe unele în raport cu altele. Dar, până al urmă a trebuit să mărturisească jertfelnic credința, nu doar să o exprime prin biserici, mănăstiri, opere de artă, școli și spitale, și anume în data de 15 august 1714, la Constantinopol, el și cei 4 fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și sfetnicul Ianache au fost decapitați. Aveau posibilitatea să scape cu viață dacă treceau la religia mahomedană și el nu a dorit să supraviețuiască trădând credința poporului român creștin ortodox”.
Sfântul Constantin Brâncoveanu încununează toată lucrarea sa creștină prin jertfa vieții sale
Patriarhul României a vorbit și despre supliciile la care au fost supuși sfinții martiri Brâncoveni și despre martiriul lor: „Execuția a fost de o cruzime nemaiîntâlnită după cum spun și izvoarele occidentale. Au fost chinuiți luni de zile în închisoare, el și fii săi, iar în ziua de 15 august, când era ziua nașterii lui Constantin Brâncoveanu – împlinea 60 de ani, de dimineață au fost îmbrăcați în haine lungi și legați cu lanțuri și purtați prin Constantinopol, iar către prânz au fost executați în fața sultanului Ahmed al III-lea și al multor reprezentanți ai Țărilor Occidentale, ca un fel de pedepsire exemplară, de o cruzime foarte mare, mai mult de a-i intimida sau speria pe cei prezenți și de a-și reafirma puterea, întrucât Imperiul Otoman intrase deja într-o stare de declin. După ce au fost decapitați, capetele lor au fost purtate înfipte în sulițe prin oraș, dar nu prea multă vreme pentru că o parte din popor a avut repulsie față de această formă de pedepsire. Apoi trupurile au fost aruncate în mare și recuperate de unii creștini, în taină, și înmormântate în mănăstirea Maicii Domnului din insula Halki”.
Procesiune cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu
Totodată, Preafericirea Sa a vorbit despre aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu în țară și despre procesiunea organizată în anul 1934, procesiune ce va fi repetată astăzi, urmând același traseu: „În 1720, deci, la șase ani după moartea tragică a lui Brâncoveanu soția sa, Doamna Maria, cu riscuri mari și cu multă cheltuială, a adus osemintele soțului său martir și le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București păstrând însă taina mormântului și scriind doar pe o candelă,foarte discret, care a fost pusă deasupra mormântului, că aici se află moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu, Domnitorul Țării Românești. În 1914 când s-a descoperit inscripția pe candelă a fost un moment deosebit, iar în 1934, cu 80 de ani în urmă, moaștele voievodului au fost deshumate și purtate într-un sicriu până aici la Patriarhie, în prezența Regelui, a Patriarhului și a unui sobor impresionant de ierarhi, preoți, monahi și monahii. Noi am dorit ca astăzi să repetăm procesiunea din 1934, începând cu orele 15:00 când vom urma același traseu.
De asemenea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidențiat faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a sprijinit întreaga Ortodoxie și este pildă pentru familia creștină, pildă pentru domnitorii creștini și pentru intelectuali: „Sfântul Constantin Brâncoveanu a ajutat întreaga Ortodoxie, a ajutat pe toți creștinii ortodocși care se aflau sub stăpânire otomană, a tipărit cărți în greacă, slavonă, pe lângă în cele în română. Pentru prima dată în istorie a tipărit o carte de cult în limba arabă la tipografia de la Mănăstirea Snagov, la 1701, cu ajutorul marelui mitropolit de mai târziu Antim Ivireanul care la doi ani după moartea lui Constantin Brâncoveanu va deveni și el martir în 1716. A ajutat pe georgieni, a ajutat Patriarhiile Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, a ajutat cel puțin patru mănăstiri mari din Muntele Athos, unii zic nouă. Peste tot a arătat dărnicie, evlavie și multă prețuire. În mod deosebit a apărat ortodoxia din Transilvania. A zidit o biserică la Făgăraș, la Ocna Sibiului și cea mai impresionantă a fost biserica și Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus unde a înființat o școală de pregătire a tinerilor pentru a face față pericolului uniatismului, convertirii ortodocșilor la catolicism. Deci, Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un om darnic, cumpătat, un bun credincios jertfelnic și tată pentru 11 copii: 4 băieți și 7 fete. Deci, este pildă pentru familia creștină, pildă pentru domnitorii creștini și pentru intelectuali.
Să învățăm din pilda Sfinților Martiri Brâncoveni că iubirea față de Hristos trebuie totdeauna să fie mai tare decât frica de moarte
„Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dăruiască credință puternică, dragoste față de Biserică și față de poporul drept credincios și să învățăm din pilda Sfinților Martiri Brâncoveni că iubirea față de Hristos trebuie totdeauna să fie mai tare decât frica de moarte, potrivit cuvintelor lui Dumnezeu din cartea Apocalipsei: Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții.„, a spus Preafericirea Sa.
Anul acesta, când se împlinesc și 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni, sărbătoarea a capătat o dimensiune istorică, întrucât, pentru prima dată, românii ortodocși au putut aduce cinstire moaștelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu așezate spre închinare în baldachinul special amenajat de pe esplanada Catedralei, alături de moaștele Sfinților Mari Împărați întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena și moaștele Sfântului Dimitrie Cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
