In a cincea zi a simpozionului de la Putna s-au sustinut 3 comunicari stiintifice

Evenimentul organizat cu ocazia implinirii a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a voivodului Stefan cel Mare si Sfant, reuneste personalitati culturale din Iasi, Bucuresti, Suceava, Atena, Moscova, Sevastopol, Simferopol, Paris si Toulouse. La lucrarile simpozionului este prezent si colegul nostru Daniel Luchian care ne-a oferit amanunte despre manifestarile de astazi : ‘Prima dintre ele s-a intitulat autorul ei fiind Dan Ioan Muresan din Paris. Aspectele alegerii si hirotonirii lui Teoctist, activitatea lui ca ierarh si ca monah, mai apoi, inainte si din timpul domniei lui Stefan au fost interesant subliniate dar nu putine au fost punctele din expunere cu care majoritatea celor prezenti la sesiune nu au fost de acord. S-a hotarat de comun acord sa-i fie comunicate toate observatiile din cadrul discutiilor. O a doua dizertatie a apartinut profesorului Stefan Andreescu din Bucuresti cu titlul o comparatie si consecintele ei. Este vorba de o comparatie intre o fresca reprezentand pe sfintii militari in frunte cu Sfantul Constantin cel Mare, fresca aflata la biserica din Patrauti si una similara la biserica San Francesco din Arexo, Italia. Domnul Andreescu a dezvoltat considerabil ideea asocierii anterioare facuta de academicianul Rasvan Theodorescu, actualul ministru al Culturii si Cultelor. In continuare a luat cuvantul un vorbitor mai tanar, iesean, domnul Liviu Pilat. Comunicarea sa intitulata a aratat, insa, maturitate stiintifica demonstrand cu texte, atat din cronici cat si din literatura de factura religioasa, cum a servit Constantin cel Mare ca model de comportament pentru domnii moldoveni, in speta Stefan, domni considerati a fi urmasii imparatilor bizantini dupa caderea Constantinopolului din 1453. Dupa incheierea celor trei comunicari si a discutiilor pe marginea lor Prea Sfintitul Gherasim Putneanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, a prezentat cateva diapozitive cu imagini mai vechi de la Manastirea Putna din timpul cand Prea Sfintia Sa era staret al acestei manastiri. Apoi participantii au avut posibilitatea sa viziteze turnul tezaur acesta adapostind documente, mai vechi sau mai noi, apartinand manastirii.’