La Muzeul Unirii din Iași a avut loc marți, 27 mai 2014, lansarea cărților: „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin”, „Reprezentarea vizuală a sacrului” și „Arta antichității târzii pe teritoriul României”. La acest eveniment au participat preoți, profesori și numeroase personalități ale culturii din Moldova, potrivit mmb.ro.
Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității „George Enescu” din Iași a organizat marți, 27 mai 2014, lansarea a trei volume. Prima carte, „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin”, aparține părintelui dr. Gabriel Herea, parohul Parohiei Pătrăuți, Protopopiatul Suceava 1, județul Suceava, iar cel de-al doilea volum lansat, „Reprezentarea vizuală a sacrului”, este semnat de Adrian Stoleriu, asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității „George Enescu” din Iași. A treia carte despre care s-a vorbit în cadrul manifesării, „Arta antichității târzii pe teritoriul României”, o are ca autoare pe Ioana-Iulia Olaru, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității „George Enescu” din Iași. Pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa, prorectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, a făcut referire la consistenta lucrare a părintelui dr. Gabriel Herea, publicată la Editura „Karl A. Romstorfer” a Muzeului Bucovinei din Suceava. „Această lucrare vine să confirme vocația spre sinteza sufletului nostru românesc. În pictura și structura arhitectonică a bisericilor edificate în sec. XV-XVI se găsesc interferențe între stilul gotic și cel bizantin. Modul în care ne-au fost reprezentate iconografic anumite scene ne arată sensibilitatea și capacitatea de sinteză culturală a celor care au realizat aceste picturi și biserici. Stilul gotic și cel bizantin din perspectivă teologică exprimă comuniunea dintre verticalitatea și aspirația noastră spre Dumnezeu, spre bine, frumos și adevăr. Colaborarea dintre etic și spiritual este foarte necesară astăzi, când apar foarte multe tendințe, care sunt prea fragmentate”, a spus pr. prof. univ. dr. Gheorghe Popa. Lect. dr. Puiu Ioniță, de la Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, a vorbit în continuare despre cartea „Reprezentarea vizuală a sacrului”, ce reprezintă sacrul, ca o expresie specifică a experienței religioase. „În primele capitole, autorul a încercat să expliciteze conceptele, venind uneori cu opinii personale pertinente. Astfel, s-a văzut o poziție personală. Trecând prin legătura dintre artă și sacru, se ajunge la formula „artă sacră”. Arta religioasă poate folosi un subiect religios, însă nu este neapărat artă sacră. „Arta sacră este sfântă”, după cum se exprimă autorul la un moment dat, „în care se revelează divinitatea”. Artistul, nu prin proprie voință, ci prin har divin face ceea ce face, cum spune Platon. În măsura în care artistul are conștiința că este un mediator, un instrument între oameni și Dumnezeu, arta lui capătă un caracter sacru. Sperăm că această carte este o invitație pentru cei care o vor citi să ne întoarcem la spiritualitate și să ne reconsiderăm poziția față de sacru”, a spus lect. dr. Puiu Ioniță.
„Fiecare dintre cei trei autori abordează problemele diferit”
Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, de la Universitatea de Arte „George Enescu”, a prezentat apoi cartea „Arta antichității târzii pe teritoriul României”, „care ne duce la începuturile Europei”. „Ceea ce a preocupat-o pe autoare în această carte este problema unui mesaj transmis prin intermediul diverselor categorii de artefacte. Acestea nu sunt proprii teritoriului românesc, ci dimpotrivă se regăsesc în toate colțurile Imperiului Roman în măsură diferită. În această perioadă de trecere, sunt menite să transmită un mesaj de putere, care s-a numit propagandă imperială. Arta este pusă în slujba unei ideologii care trebuia să premărească și să încerce să perpetueze puterea împăraților romani. Ne aflăm, împreună cu toate cele trei lucrări, undeva pe același teren. Fiecare dintre cei trei autori abordează problemele diferit. Ioana-Iulia Olaru dorește să pună în relație o informație extrem de diversă, care vine în principal din zona teologicului. Cel puțin pentru teritoriul nostru, sursele sunt provenite din rezultatele cercetătorilor arheologi. Cercetând pământul, ei scot la iveală o mulțime de artefacte, de la arhitectură civilă sau religioasă până la mari monumente, până la monede”, a amintit prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, care a mulțumit drd. Aurica Ichim, șef Birou Conservare în cadrul Muzeului Unirii din Iași, pentru găzduire și pentru că an de an se implică în mod deosebit în organizarea Simpozionului Național „Monumentul – Tradiție și Viitor”. Adrian Stoleriu a menționat că prin intermediul cărții lansate a intenționat să sublinieze relația dintre artă și sacralitate, în contemporaneitate, urmărind într-o serie de constatări personale acest fenomen. De asemenea, Adrian Stoleriu a mulțumit îndrumătorilor de la Universitatea de Arte din Iași, precum și celor prezenți la eveniment. Pr. dr. Gabriel Herea a mărturisit că cercetarea din volumul „Mesajul eshatologic al spațiului liturgic creștin” este legată de un spațiu geografic. „Creuzetul acestei cercetări este instituțional – Facultatea de Arte Vizuale și Design. Fără această instituție și fără școala doctorală de aici nu s-ar fi realizat nimic. Practic, creuzetul este Pătrăuțiul și vatra medievală a Moldovei. Am fost atras către această cercetare dintr-o nevoie personală de a înțelege și din vidul unui material care să mă mulțumească la acea dată și care să mă ajute să înțeleg suficient de mult. M-am întâlnit cu mulți istorici de artă atrași de Pătrăuți. Trebuie să luăm aminte la spațiul medieval românesc și la capacitatea acestuia de a interconexa oameni și culturi”, a spus pr. dr. Gabriel Herea.
