Sfântul Pahomie cel Mare a fost cinstit de credincioșii mehedințeni la Mănăstirea Crivelnic în ziua de miercuri, 15 mai. Sfânta Liturghie a fost oficiată aici de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, informează Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia.
Câteva zeci de credincioși au poposit miercuri, 15 mai, la strașina mănăstirii mehedințene cu hramul „Sfântul Pahomie cel Mare” din ținutul Coșuștea-Crivelnic. Cu acest prilej, PS Nicodim a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară al cinstitului așezământ.
Pe aceste meleaguri mehedințene, Sfântul Nicodim de la Tismana ctitorea, cu mai bine de șase secole în urmă, unul dintre cele mai frumoase așezăminte monastice românești, centru de cultură, spiritualitate și isihie răsăriteană, Sfânta Mănăstire Crivelnicul. Aceasta a fost rânduită de ocrotitorul Olteniei, sub patronajul spiritual al Cuviosului Pahomie cel Mare, înaltul protectorat duhovnicesc al întemeietorului vieții de obște a fost menținut și la decizia de reînființare a mănăstirii din data de 22 aprilie 2005. Pe aceste meleaguri binecuvântate, creștinii mehedințeni se perindă an de an de praznicul Sfântului Pahomie.
Lângă apa curgătoare a Coșuștei, mehedințenii au aflat și la sfârșitul acestei primăveri un edificiu reprezentativ care încearcă să se înalțe pe propriile ruine și să își restaureze identitatea trecută. În prezent se lucrează la construirea unui corp de chilii, lângă care este amenajat altarul de vară al mănăstirii.
Ziua de 15 mai are importanță și pentru starețul sfântului lăcaș, cucernicul ieromonah Calinic Drăghici, exarhul mănăstirilor din Eparhia Severinului și Strehaiei, care a împlinit doi ani de când a fost ridicat la rangul de protosinghel, prin gramata episcopală cu nr. 17 din 15 mai 2011. Cuvioșia Sa a fost numit stareț pe 6 august 2009, având ascultarea de a organiza viața de obște și de a avea în grijă reconstrucția sfântului lăcaș monahal.
Vechea Mănăstire Coșuștea-Crivelnic și-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioadă în zona Ilovățului. Prima atestare documentară datează din anul 1493. A funcționat până în secolul al XVIII-lea, când apare consemnată în Catagrafiile mănăstirilor oltene în rândul „capelelor” cu denumirea de „Sfânta Mănăstire Crivelnicul”. În temeiul prevederilor statutare, Consiliul eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, în ședința de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbătut și aprobat reînființarea Mănăstirii Coșuștea-Crivelnic, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în sedința din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînființarea acestei mănăstiri, cu hramul „Cuviosul Pahomie cel Mare” (15 mai), ca mănăstire de călugări, în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.
Prin redeschiderea acestei vetre monahale se va construi un centru de spiritualitate și de întărire a activității misionare.
