Unul dintre cele mai cunoscute așezăminte monahale din București, Mănăstirea Plumbuita, își va sărbători hramul de praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, așezământul monahal a marcat viața religioasă și politică din Țara Românească.
„Mănăstirea este legată de Colentina. Atunci când armata lui Matei Basarab a învins armata lui Iliaș Vodă domnitorul l-a întrebat pe comandantul oștii ‘unde l-ai biruit’ și răspunde ‘Colontina’ pentru că aici la Plumbuita fiind râul Plumbuita era mlaștină și în mlaștină a fost biruit Iliaș Vodă”, a declarat pentru TRINITAS TV Arhim. Visarion Marinescu, starețul Mănăstirii Plumbuita.
Situată într-o poziție strategică, la ieșirea din București pe un mic deal de pe malul râului Colentina, mănăstirea a avut și un important rol important în apărarea orașului.
„Mănăstirea a fost o cetate de apărare. A fost construită în partea de răsărit a Bucureștiului ca să apere poarta de intrare din București. În subsol avem un beci mare cu ferestre mici pregătite pentru flintele ostașilor care apărau aici. Mai în spate avem câteva chilii cu ferestre micuțe specifice garnizoanelor ostășești”, a precizat Arhim. Visarion Marinescu, starețul Mănăstirii Plumbuita.
În anul 1573, la Mănăstirea Plumbuita s-a înființat prima tiparniță din București.
„Aici a viețuit un călugăr tipograf, pe nume Lavrentie, care prin anul 1582 a tipărit prima carte din București, un tetraevanghel, o psaltire. Exemplare există la Cluj, Londra și Sofia”, a mai spus părintele Visarion Marinescu.
Mănăstirea Plumbuita din Capitală adăpostește părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae și ale Sfinților Mucenici Gheorghe, Pantelimon și Ioan cel Nou de la Suceava.
