Manastirea Ratesti, din judetul Buzau, il sarbatoreste astazi pe Sf. Mare Mucenic Dimitrie

Manastirea Ratesti a fost initial schit de calugari, mentionat documentar pentru prima oara la 6 mai 1634. Dupa 1760, in urma unei danii, acest sfant asezamant s-a reinfiintat – insa ca manastire de maici, iar in anul 1784 s-a construit o biserica de lemn, cu hramul ‘Sfantul Mare Mucenic Dimitrie’. Pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum, purtand ambele hramuri: ‘Sfanta Treime’ si ‘Sfantul Mare Mucenic Dimitrie’. Maica Marina Rosu, stareta manastirii, ne-a oferit detalii: ‘Pe frumoasele plaiuri buzoiene incarcate de parfumul istoriei, in apropierea vulcanilor noroiosi se inalta Manastirea Ratesti, ctitoria capitanului Dragomir, la sfarsitul secolului al XVI-lea. Reinfiintata dupa anul 1760, cu maici ce erau sub ascultarea duhovniceasca a Cuviosului staret Vasile de la Manastirea Poiana Marului, inalta viata duhovniceasca a perpetuat pana in zilele noastre sub forma schimniciei. Biserica veche, ctitoria vrednicului de pomenire Chesarie al Buzaului, 1844, a fost pictata de pictorul Nicolae Teodorescu si de nepotul sau, Gheorghe Tatarascu. Pentru a da o mai mare autoritate manastirii, in anul 1865, un alt episcop carturar, Dionisie Romano, construieste clopotnita’. Maica Marina ne-a vorbit si despre dotarile sfantului lacas, precum si despre activitatile deosebite intreprinse de vietuitoarele manastirii: ‘In incinta manastirii, o adevarata oaza de liniste si spiritualitate, se afla casa arhiereasca, trapeza si casutele unde maicile isi au chiliile. De-a lungul vremurilor, aici s-au impletit in permanenta rugaciunea cu munca, maicile participand in permanenta la viata spirituala, scoala pentru tinerele calugarite, in 1861, si activitate sociala, orfelinat pentru fete, in sprijinul moral, material si uman Crucea Rosie, a razboiului pentru independenta. In frumosul muzeu al manastirii sunt expuse colectii de arta veche, broderii in fir de aur si argint, tiparituri unice, cum ar fi Biblia poliglota, tiparita la Paris in 1629, text ebraic, grec si latin. Multiplele lucrari de restaurare, amenajare a muzeului, infiintarea unui nou si modern Seminar teologic pentru fete si maici, care s-au facut din initiativa si purtarea de grija a PS Parinte Episcop Epifanie Norocel, socotit un alt ctitor de seama al manastirii’.