„Mulți români au devenit ortodocși practicanți în Occident” – interviu cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei și a Europei Centrale și de Nord

Migrația românilor în țările europene în căutarea unui trai mai bun a determinat cu timpul și organizarea unei vieți bisericești pentru frații plecați dincolo de granițe. Construirea lăcașurilor de cult sau reamenajarea unor spații liturgice, apropierea românilor prin bisericile din comunități, catehezele copiilor sunt doar câteva dintre marile provocări ale traiului în afara granițelor țării. Despre specificul pastorației în diasporă și despre problemele românilor din comunitățile din Germania și din alte părți ale Europei a vorbit Înalt Preasfințitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei și a Europei Centrale și de Nord.

Cum se simt românii ortodocși printre alte confesiuni creștine?

În Germania nu există discriminare între culte. Este o atmosferă foarte destinsă. Aș spune, chiar, că e o libertate reală. Românii se simt acolo foarte bine. Depinde, însă, de regiunea în care trăiesc. Protestanții din Germania nu sunt foarte atașați de Biserică. Pe de altă parte, catolicii sunt mult mai tradiționaliști. Dacă avem credincioși stabiliți în Bavaria sau în alte landuri care sunt preponderent catolice, unde tradiția creștină este mult mai vie decât în celelalte părți ale Germaniei, atunci și românii sunt influențați pozitiv de atmosfera generală în care trăiesc. Dacă trăiesc în nord, unde preponderent sunt protestanți și care nu sunt prea apropiați de bisericile lor, atunci și românii de aici sunt influențați de spiritul locului.

Care sunt provocările pastorației în diaspora?

Suntem împrăștiați pe întreg teritoriul Germaniei și nu avem lăcașuri de cult proprii. Trebuie să împrumutăm întotdeauna de la catolici sau protestanți. De multe ori ni se pun la dispoziție anumite spații liturgice fără să plătim. Uneori plătim și chirie. Este o stare de provizorat și facem eforturi de 16 ani pentru a depăși această situație în cât mai multe locuri prin construirea de biserici sau cumpărarea unor lăcașuri de cult. În Mitropolia Germaniei și a Europei Centrale și de Nord s-au cumpărat aproximativ 10 biserici. Misiunea noastră acolo se desfășoară permanent. Avem 53 de parohii în Arhiepiscopia Germaniei și 75 de parohii în toată Mitropolia. În Germania sunt aproximativ 500.000 de români, toți cu problemele lor.

Cât de atașați față de Biserică sunt românii din Germania?

Fiecare credincios se manifestă după credința pe care o are. Dacă a fost atașat de Biserică în România, își continuă atașamentul și acolo. Unii descoperă Biserica acolo. Condițiile în care trăiesc în Germania sunt altele decât în România, cel puțin psihologic. Financiar o duc mai bine, însă intervine problema comunicării cu ceilalți, a relațiilor interumane. Românii sunt mai afectivi, mai sentimentali, au mai multă nevoie decât germanii de contacte, de relații cu cei din jur. Pentru noi, românii, este foarte importantă comunicarea. Această comunicare și aceste contacte cu oamenii le găsesc la biserică, în comunitatea din care fac parte. Biserica îi ajută și din punct de vedere spiritual, dar își ajută să-și mențină identitatea de român, îi ajută să nu uite limba. În diaspora, Biserica trebuie să îmbine asistența religioasă cu această misiune. Ca și în România, credincioșii vin la biserică împinși de dorința lor de a se găsi întreolaltă și de a se ruga lui Dumnezeu pentru nevoile zilnice. Și acolo sunt tot felul de probleme ca și la noi. Omul se duce la Biserică în primul rând pentru că are nevoie de Dumnezeu și trăiește sentimental că, dacă mergi la biserică, dacă te rogi, Dumnezeu te ajută. Biserica, slujbele religioase înseamnă un mare suport spiritual în viața credinciosului. Cu atât mai mult atunci când ești izolat de ai tăi, de familia ta și de cei dragi. Foarte mulți dintre români nu erau ortodocși practicanți în România. Mulți români ortodocși au devenit practicanți în Occident și din această nevoie, de a avea un suport spiritual și moral venit din partea Bisericii și de la confrați.

Ce relații există între Biserică și statul german?

Faptul că Mitropolia noastră a fost recunoscută ca și corporație de drept public, ceea ce înseamnă la noi cult public recunoscut de Stat, spune totul. Până mai deunăzi eram asociație religioasă, or, asociații sunt cu miile în Germania. Am primit cel mai înalt statut de recunoaștere din partea autorităților bavareze. Landul Bavaria este cel mai mare din Germania, cu 12 milioane de locuitori, de zece ori mai puternic din punct de vedere economic decât toată România. Am avut înțelegere din partea autorităților bavareze. Nu ne-ar fi dat niciodată titlul de cult public dacă

n-am fi fost deschiși, dacă n-am fi avut relații cu ei, dacă n-am fi răspuns invitațiilor din partea catolicilor, evanghelicilor sau a altor protestanți de a participa la diferite manifestări. Asta a contat cel mai mult. Pentru germani este foarte important să fii deschis dialogului. Nu te obligă să faci nimic. Te invită să vorbești despre propria identitate și asta facem de fiecare dată când suntem invitați la o conferință. Le-a plăcut foarte mult deschiderea noastră, încât avem foarte multe invitații. După acești ani în care le-am arătat deschiderea și respectul nostru, am primit și răsplata meritată. Acest lucru este foarte important, pentru că noi suntem o minoritate în rândul ortodocșilor din Germania. Comunitățile grecești, sârbești sau rusești sunt mult mai mari decât cea românească.

‘În Germania, Biserica nu este separată de Stat’

În semn de mulțumire pentru ajutorul oferit comunității românești din Germania, premierul Bavariei, Horst Seehofer, a primit pe 27 mai 2010 titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, la inițiativa Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Germaniei și la propunerea Decanatului Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Șaguna’ din Sibiu. Au fost prezenți Înalt Preasfințitul Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, și decanul facultății amintite, Înalt Preasfințitul Părinte Serafim, autorități locale și centrale, precum și reprezentanții universității sibiene. ‘Premierul Horst Seehofer a venit special la Sibiu pentru a primi acest titlu universitar. Își planificase de multă vreme o vizită în România. A venit la București și a legat această vizită de evenimentul de la Sibiu. Deși este doar de un an primul-ministru al Bavariei, Horst Seehofer s-a remarcat ca un politican, un om de stat, cu vederi și convingeri creștine. Este un catolic practicant care încearcă în politica lui să promoveze valorile creștine ca valori fundamentale pentru societate și pentru relațiile dintre oameni. De aceea, între Biserică și Stat există relații excelente, și asta de zeci de ani de zile. În Germania, Biserica nu este separată de Stat. Și acest lucru este valabil pentru toate cultele’, a spus Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim (Interviu realizat de Ștefan Mărculeț și publicat în „Ziarul Lumina” din data de 16 iunie 2010).

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…