În ziua de 28 martie 2013, la Reședința patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Ordinul Sfinții Împărați Constantin și Elena pentru mireni al Patriarhiei Române muzicologului Viorel Cosma pentru întreaga activitate de profesor, istoriograf, lexicograf și critic muzical. La ceremonie au participat membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române.
Domnul Viorel Cosma s-a născut la Timișoara în ziua de 30 martie 1923 și a studiat la școli de specialitate din Timișoara, Craiova, București, Erlangen-Nürenberg cu mari personalități muzicale ale timpului, dintre care menționăm pe Sabin Drăgoi, Nelu Ionescu, Mihail Jora, Marțian Negrea, Dimitrie Cuclin, Dumitru D. Botez, George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski, Martin Runke etc. Timp de peste 50 de ani, maestrul Viorel Cosma a fost profesor la Academia de muzică din București.
În cartea Prezent și viitor în muzicologia românească: Viorel Cosma. Schiță de portret, doamna Ruxandra Arzoiu sintetizează viața și activitatea maestrului, astfel: Cu o privire sintetică asupra carierei lui Viorel Cosma putem spune că a promovat în paralel patru discipline: critică muzicală, muzicologie, didactică și lexicografie. Este autorul a peste 100 de cărți și a aproximativ 3500 de eseuri, articole și studii de specialitate.
De referință sunt lucrările despre Dimitrie Cantemir, Nicolae Filimon, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Eusebie Mandiceschi, Ion Vidu, Teodor Burada, George Enescu etc. Dintre conferințele susținute la întruniri internaționale de specialitate, menționăm: Aspecte ale culturii muzicale pe teritoriul României între secolele XIV-XVII; Mențiuni istorice românești privitoare la interpretare în muzica bizantină (sec. XIV-XVIII); Cultura muzicală românească în epoca Renașterii; Manuscrise muzicale românești în Biblioteca Conservatorului din București; școala muzicală de la Putna. Antologhionul ms. 56/544/576 de la Putna; Două milenii de muzică pe pământul României etc.
De mare importanță pentru muzicologia românească și în special pentru cea bisericească sunt cele zece volume ale Lexiconului său intitulat Muzicieni din România, tipărite în anii 1965, 1970, 1971 și completate între anii 1989-2006. Acestea conțin, în cele peste 2800 de pagini, circa 1500 de nume de muzicieni români, compozitori, muzicologi, folcloriști, critici muzicali, profesori, copiști, editori. Între aceștia se numără peste 250 de nume de muzicieni bizantiniști, profesori, istorici, muzicologi, creatori de psaltichie, compozitori de cântări corale religioase și, mai ales, traducători și ostenitori care au contribuit la „românirea” muzicii bisericești de origine bizantină sau au îmbogățit continuu repertoriul religios.
Mulți dintre aceștia au fost preoți, diaconi, cântăreți, ierarhi, ieromonahi, ierodiaconi sau simpli monahi și monahii. Lor li se adaugă oameni de muzică, profesori universitari sau secundari, compozitori, dirijori, care în afară de creația muzicală laică au compus și lucrări corale religioase.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMNE
Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus: „Suntem bucuroși că lucrarea dumneavoastră se referă și la muzica bisericească pe care noi o păstrăm și o transmitem din generație în generație îmbogățind-o. Avem un proiect de a publica un dicționar de muzică bisericească unde sunteți și dumneavoastră citat și apreciat. De asemenea, dorim să spunem că prin toată lucrarea de punere în valoare a muzicii noastre românești în general și bisericești în special noi preamărim pe Dumnezeu și înnobilăm sufletul omului. Muzica, așa cum se știe, este o dimensiune esențială a vieții Bisericii deoarece susține rugăciunea și uneori ceea ce nu se poate exprima prin predică se exprimă printr-o formă mult mai profundă și mai bogată, prin muzică”.
La rândul său, Domnul Viorel Cosma a spus: „De când am pornit să fac lexicoanele, din 1949, într-un moment în care aveam certitudinea că pe vremea comuniștilor nu voi reuși să pun preoții, mitropoliții, patriarhii, care s-au ocupat cu muzica și să-i văd acolo unde trebuiau să fie, am spus poate Dumnezeu mă va ajuta să împlinesc o vârstă în care să mă creadă și oamenii aceștia că pot să fiu folositor. Am avut bucuria ca la 90 de ani să trăiesc într-un regim de libertate și să pot să pun toți preoții care au făcut muzică, toți slujitorii Bisericii care au realizat lucruri și vreau să vă spun că avem peste 4000 de manuscrise, atât la noi în țară, cât și la Muntele Athos și în toată zona aceasta a Balcanilor, pe care noi trebuie neapărat să le scoatem la lumină”.
