ALEGEREA PATRIARHULUI
(cf. art. 129 si 130 din Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane)
– 12 septembrie 2007 –
Pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Patriarh este eligibil oricare dintre Mitropolitii, Arhiepiscopii si Episcopii eparhioti in functiune, cetateni romani, care s-au impus in constiinta Bisericii si a societatii prin viata curata, cultura teologica, demnitate eclesiala, zel misionar si simt gospodaresc.
– 12 septembrie, ora 10.00, Sala Sinodala din Resedinta patriarhala – SEDINTA EXTRAORDINARA A SFANTULUI SINOD PENTRU DESEMNAREA CANDIDATILOR LA SCAUNUL PATRIARHAL
La 41 de zile de la vacantare are loc sedinta extraordinara a Sfantului Sinod, convocat statutar de Loctiitorul de Patriarh, pentru desemnarea a doi sau trei candidati la scaunul patriarhal.
In deschiderea sedintei extraordinare, Loctiitorul de Patriarh il invita pe Secretarul Sfantului Sinod sa faca apelul nominal. Secretarul Sfantului Sinod face cunoscut faptul ca desemnarea candidatilor pentru slujirea, vrednicia si raspunderea de Patriarh, Mitropolit, Arhiepiscop si Episcop eparhiot se face prin vot secret de catre Sfantul Sinod, intrunit in sedinta extraordinara. In aceasta situatie, Sfantul Sinod este legal constituit cu prezenta a doua treimi din membrii sai si hotaraste cu votul majoritatii, adica jumatate plus unu din membrii prezenti.
In continuare, la invitatia Loctiitorului de Patriarh, Secretarul Sfantului Sinod da citire listei ierarhilor eparhioti alcatuita din vreme, in ordinea dipticelui, pentru nominalizarea celui mai vechi in hirotonie, cum rezulta din Condica Sfanta, incepand cu mitropolitii si continuand cu arhiepiscopii si episcopii, in vederea prezidarii Sedintei Sfantului Sinod. In urma constatarilor, Loctiitorul de Patriarh anunta numele ierarhului care va prelua conducerea sedintei, invitandu-l sa o prezideze. In caz de impediment sau refuz, presedintia revine urmatorului cu cea mai mare vechime in hirotonie in treapta arhiereasca, in ordinea dipticelui, daca cel nominalizat nu se numara printre candidati. Prin preluarea presedintiei de catre un ierarh eparhiot, cu cea mai mare vechime in treapta arhieriei in ordinea dipticelui, lista candidatilor eligibili devine definitiva, putandu-se deschide procedura desemnarii candidatilor la scaunul patriarhal.
Pe durata sedintei, Presedintele de sedinta este asistat, ca barbati de incredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie in treapta arhiereasca. Secretar de sedinta este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai noua hirotonie. Acestia patru alcatuiesc Biroul. Cei doi asistenti ai Presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale. Din timp au fost pregatite buletinele de vot care poarta pe unul din colturi stampila Sfantului Sinod si pe care sunt inscrisi in ordinea dipticelui toti ierarhii eparhioti eligibili.
La apelul Secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot si, mergand intr-un loc special amenajat, bifeaza pe buletin, in frica de Dumnezeu si sub insuflarea Duhului Sfant, numele celui pe care il crede vrednic sa fie ales. Inainte de a parasi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant impatureste buletinul de vot in patru, in asa fel incat stampila sa fie afara. Apoi, fiecare votant saruta Sfanta Evanghelie si depune buletinul in prima urna.
Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adaugiri sau fara bifare, se anuleaza. Presedintele face numaratoarea buletinelor, trecandu-le din prima urna in cea de a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti. Presedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urna, il arata celor doi asistenti, citeste cu voce tare numele bifat si il depune in prima urna. In acest timp, Secretarul inscrie intr-o lista voturile sub numele respective, rostite de Presedinte. Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor, semneaza lista si o preda Presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza impreuna cu cei doi asistenti.
Devine primul candidat desemnat pentru alegerea in slujirea de Patriarh cel care a obtinut majoritatea, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate. Daca nici unul dintre candidati nu intruneste majoritatea, in aceeasi sedinta se procedeaza la o noua votare. Daca nici de data aceasta nu s-a obtinut majoritatea, in aceeasi sedinta se repeta scrutinul pana ce unul din candidati o obtine. In caz de paritate, decid sortii.
Pentru al doilea candidat se organizeaza, in aceeasi sedinta, fara pauza, un nou scrutin, la care participa primii trei candidati in ordinea numarului de voturi obtinute la votarea precedenta. Cel care a obtinut majoritatea, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate, devine al doilea candidat desemnat. Daca nici unul dintre cei trei nu a intrunit majoritatea, se organizeaza un nou scrutin, la care participa primii doi din scrutinul precedent. Devine al doilea candidat cel care a obtinut majoritatea. In caz de paritate, decid sortii.
Pentru al treilea candidat se organizeaza, in aceeasi sedinta, fara pauza, un nou scrutin, la care participa primii trei candidati in ordinea numarului de voturi obtinut la votarea precedenta. Cel care a obtinut majoritatea, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate, devine al treilea candidat desemnat. Daca nici unul dintre cei trei nu a intrunit majoritatea se organizeaza un nou scrutin la care participa primii doi din scrutinul precedent. Devine al treilea candidat cel care a obtinut majoritatea. In caz de paritate decid sortii.
Presedintele anunta rezultatul votarii, dupa care ii preda presedintia Loctiitorului de Patriarh.
– 12 septembrie, ora 17.00, Aula Palatului Patriarhiei –
SEDINTA COLEGIULUI ELECTORAL BISERICESC
PENTRU ALEGEREA NOULUI PATRIARH
In aceeasi zi in care a avut loc desemnarea candidatilor de catre Sfantul Sinod, are loc sedinta Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului patriarh. Colegiul Electoral Bisericesc este constituit din membrii Adunarii Nationale Bisericesti (organism reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Romane format din membrii Sfantului Sinod si din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii, 2 laici si 1 cleric), cei ai Adunarii Eparhiale a Eparhiei vacante (Patriarhul este si Arhiepiscopul Bucurestilor, Adunarea eparhiala fiind formata 30 de membri, din care 20 mireni si 10 cleriri). Din Colegiu fac parte, ca membri de drept, cate un decan si cate un director, clerici, de la institutiile de invatamant teologic din fiecare Mitropolie (in tara fiind 6 Mitropolii), desemnati de Mitropolit in consultare cu ierarhii sufragani, dintre care sa nu lipseasca decanul si directorul reprezentand eparhia vacanta. Colegiul Electoral Bisericesc este legal constituit cu prezenta a doua treimi din membrii sai si alege valabil cu majoritate, adica jumatate plus unu din membrii prezenti.
Convocarea sedintei Colegiului Electoral Bisericesc se face o data cu convocarea sedintei extraordinare a Sfantului Sinod pentru desemnarea candidatilor. Ierarhii eparhioti se aleg prin vot secret de catre Colegiul Electoral Bisericesc dintre doi sau trei candidati desemnati de Sfantul Sinod. In cazuri exceptionale si motivat se admite si un singur candidat. Membrii Colegiului Electoral Bisericesc vor primi la inceputul sedintei cate un curriculum vitae al celor doi sau trei candidati desemnati.
Sedinta Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este deschisa de Loctiitorul de Patriarh. Secretarul Sfantului Sinod face apelul nominal. Sedinta Colegiul Electoral Bisericesc pentru alegerea de Patriarh este prezidata, in ordinea dipticelui, de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul eparhiot cu cea mai veche hirotonie in treapta arhiereasca, daca nu se numara printre candidati. In acest scop, Loctiitorul de Patriarh invita pe Secretarul Sfantului Sinod sa citeasca lista ierarhilor eparhioti, membri ai Sfantului Sinod, in ordinea vechimii hirotoniei in treapta arhiereasca, asa cum reiese din Condica Sfanta. Loctiitorul de Patriarh anunta numele celui de-semnat si il invita pe acesta sa preia conducerea sedintei. In caz de impediment sau refuz, presedintia ii revine urmatorului, dupa aceleasi criterii. Pe durata sedintei electorale, nici un membru al Colegiului nu poate parasi sala decat motivat, cu incuviintarea Presedintelui.
Presedintele este asistat, ca barbati de incredere, de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propusi cate unul de catre fiecare din cei doi sau trei candidati la scaunul patriarhal si aprobati de Colegiu. Secretar de sedinta este un membru cleric al Colegiu-lui, desemnat de Presedinte prin consultarea plenului. Acestia patru sau cinci alcatuiesc Biroul.
Pe fiecare buletin de vot sunt tiparite numele celor doi sau trei candidati, in ordinea desemnarii de catre Sfantul Sinod. Cei doi asistenti ai Presedintelui le arata celor prezenti ca cele doua urne sunt goale. Din timp au fost pregatite buletinele de vot care poarta pe unul din colturi stampila Sfantului Sinod si pe care sunt inscrise numele celor trei candidati. La apelul Secretarului de sedinta, fiecare votant primeste un buletin de vot si, mergand intr-un loc special amenajat, bifeaza pe buletin, in frica de Dumnezeu si sub insuflarea Duhului Sfant, numele celui pe care il crede vrednic sa fie ales. Inainte de a parasi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant impatureste buletinul de vot in patru, in asa fel incat stampila sa fie afara. Apoi, fiecare votant saruta Sfanta Evanghelie si depune buletinul in prima urna. Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adaugiri sau fara bifare, se anuleaza. Presedintele face numaratoarea buletinelor, trecandu-le din prima urna in cea de a doua. Numarul buletinelor trebuie sa fie egal cu acela al votantilor prezenti. Presedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urna, il arata celor doi asistenti, citeste cu voce tare numele bifat si il depune in prima urna. In acest timp, Secretarul inscrie intr-o lista voturile sub numele respective, rostite de Presedinte. Secretarul, dupa ce a verificat daca suma voturilor este egala cu numarul buletinelor, semneaza lista si o preda Presedintelui. Acesta o citeste cu voce tare, dupa care o semneaza impreuna cu cei doi asistenti.
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane devine candidatul care a obtinut majoritatea, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate. Daca nici unul dintre cei doi sau trei candidati nu a intrunit majoritatea, se organizeaza o noua votare, la care participa primii doi candidati care au intrunit cel mai mare numar de voturi. Devine ales cel care a intrunit majoritatea, adica jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate. In caz de paritate decid sortii.
Rezultatul alegerii este consemnat intr-un proces-verbal la care se anexeaza buletinele voturilor exprimate. Presedintele anunta solemn numele celui ales, dupa care conducerea sedintei ii este predata celui ce a deschis-o, care o si inchide.
Actele alegerii se inainteaza Sfantului Sinod in vederea examinarii canonice si a validarii alegerii.
BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE
