Domnia Sfântului Constantin Brâncoveanu a reprezentat o evoluție notabilă a civilizației românești pe toate planurile. Academia domnească organizată la București în incinta Mănăstirii „Sfântul Sava” și primul centru de învățământ medical în spitalul din interiorul Mănăstirii Colțea sunt două dintre realizările de seamă ale voievodului martir despre care ne-a vorbit prof. univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Stimate domnule profesor, cum s-a remarcat la nivel cultural Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu?
La cumpăna dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, când s-a urcat pe tronul Țării Românești Constantin Vodă Brâncoveanu, se poate spune că s-a produs o acumulare a ceea ce se petrecuse în anii anteriori, în „veacul cărturarilor” sau „veacul cronicarilor”, reprezentând o evoluție remarcabilă din punctul de vedere al civilizației românești pe toate planurile. Constantin Brâncoveanu, ca produs al familiei Cantacuzino, o familie de cărturari și oameni care au impulsionat civilizația, educat de unchii săi, Șerban Vodă Cantacuzino, Constantin Stolnicul și Mihai Spătarul, a reușit să preia ce a fost mai bun de la ei, dar în același timp, deși unchii săi erau greci, descendenți dintr-un neam de basilei imperiali, el a cerut totdeauna să se precizeze că este din neamul Basarabilor, al domnilor români. El și semnează Constantin Basarab Brâncoveanu. Un element special pentru Brâncoveanu, pe care îl afirmă, pe lângă faptul că este domn român, este acela că este ortodox, în rit românesc. Brâncoveanu promovează în București o Academie domnească pe care dorește să o organizeze la un nivel deosebit, înalt, poate mai înalt decât cea de la Istanbul. De asemenea, prevede o ridicare prin cultură a Ortodoxiei și a Țării Românești.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
