Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită cu șase luni înainte de Nașterea Domnului. Această sărbătoare are un fundament biblic în Evanghelia Sfântului Luca. Evlavia credincioșilor față de Sfântul Ioan Botezătorul i-a determinat să construiască lăcașuri de cult în cinstea lui.
În Arhiepiscopia Bucureștilor, la Mănăstirea Plumbuita (foto) din Capitală se sărbătorește astăzi, 24 iunie 2012, hramul, ‘Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul’. Ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, așezământul monahal a marcat viața religioasă și politică din Țara Românească. Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost pentru multă vreme acoperită cu tablă de plumb, iar, arată una dintre legende, Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperișul de plumb al mănăstirii pentru a le fabrica. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaș, care a avut loc sub zidurile mănăstirii, a fost atât de aprigă, încât mulțimea de ghiulele căzute pe acoperișul bisericii, topindu-se, au dat acoperișului un luciu de plumb. Mănăstirea Plumbuita adăpostește părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae și ale Sfinților Mucenici Gheorghe, Pantelimon și Ioan cel Nou de la Suceava. De asemenea, hram este și la Parohia Podul Vadului, orașul Breaza, Protoieria Câmpina.
Hram la Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Antonești, Argeș
În Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, la Mănăstirea ‘Sfântul Ioan Botezătorul’ – Antonești se sărbătorește hramul. Această mănăstire de maici dăinuie pe plaiurile argeșene din anul 1943 când s-au început lucrările de construire a lăcașului de cult. Din cauza lipsei fondurilor, lucrările au stagnat, iar lăcașul de cult a folosit drept staul pentru animale. După anul 1989, la inițiativa Înalt Preasfințitului Arhiepiscop Calinic, au început lucrările de reconstruire care au fost terminate în anul 2004, mănăstirea fiind sfințită în data de 24 iunie, în ziua de cinstire a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Mănăstirea se află în comuna Corbeni.
De asemenea, la biserica schitului vechi al Mănăstirii Frăsinei, din Arhiepiscopia Râmnicului, se sărbătorește astăzi hramul. Lăcașul de cult păstrează pictura lui Teodor Zugravul, realizată în anul 1763. Mănăstirea Frăsinei este situată în comuna Muereasca, la 25 km de Râmnicu Vâlcea.
Hramul Mănăstirii Rogozu din Vrancea
Sărbătoarea ‘Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul’ este ziua în care Mănăstirea Rogozu, ctitoria domnitorului Matei Basarab, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei își sărbătorește hramul. Mănăstirea Rogozu este situată în partea de sud-est a Subcarpaților Vrancei, la o distanță de 10 km de municipiul Râmnicu Sărat, pe raza comunei Slobozia Bradului, județul Vrancea. A fost întemeiată în timpul domnitorului Matei Basarab, în anul 1647, primul nume cunoscut fiind acela de Schitul Poiana Rusului, deoarece aici se nevoiau călugări ruși, printre care și cuviosul Paisie Velicicovschi. În timpul epidemiei de ciumă din anul 1812, schitul a ars, fiind distrus din temelie. Opt ani mai târziu, în 1820, boierul Constantin Robescu, împreună cu soția sa, a rectitorit sfântul lăcaș, păstrându-i hramul, ‘Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul’, dar i-a schimbat numele în Schitul Rogoz, denumire preluată de la iarba care creștea din abundență pe dealurile din apropiere. Un alt lăcaș de rugăciune care își serbează hramul este Biserica ‘Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul’ din orașul Focșani, ctitoria domnitorului Dimitrie Gica, în anul 1661.
