Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a sfințit, astăzi, 3 noiembrie 2013, noua biserică a parohiei Mărcuța din București. La eveniment au participat peste o mie de credincioși care au putut urmării slujba în curtea lăcașului pe un ecran gigant.
După slujba de sfințire, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre importanța sfințirii unei biserici, pe care a numit-o laborator al sfințeniei.
„Nicio instituție din lumea aceasta nu se poate substitui Bisericii pentru că numai în Biserică se dăruiește arvuna vieții veșnice, iertarea păcatelor și se realizează pregătirea pentru Înviere și pentru viața veșnică. În Biserică deja trăim arvuna vieții veșnice, bucuria îngerilor, bucuria sfinților. Aici în Biserică vin oameni cu o mulțime de necazuri, de supărări, de probleme, de neliniști, de apăsări sufletești și întâlnindu-Se cu Hristos Cel răstignit și înviat Care ia asupra Lui crucea noastră ne ajută să o purtăm și ne îndreaptă spre Înviere, ne vindecăm de păcatul uitării de Dumnezeu, ne vindecăm de o mulțime de căderi și refacem legătura noastră cu Preasfânta Treime, cu sfinții lui Dumnezeu și în loc de întristare primim bucurie, în loc de neliniște primim pace”.
„Aceasta a fost darul oamenilor adus lui Hristos, adus Preasfintei Treimi. Acum însă după sfințire este darul lui Dumnezeu pentru credincioși. După cum aducem la biserică prescuri și vin ca dar al credincioșilor după sfințire redevin Trupul și sângele Domnului, darul lui Dumnezeu către noi. Noi aducem lui Dumnezeu daruri materiale din zid, din lemn, din vitralii, podoabe frumoase din argint, veșminte frumoase și toate aceste daruri pământești se sfințesc și devin simbol al evlaviei credincioșilor față de Dumnezeu, dar și simbol al binecuvântării lui Dumnezeu pentru credincioși. Deci, este biserica este a noastră în înțelesul că noi am oferit-o dar Preasfintei Treimi, dar ea este casa Preasfintei Treimi fiindcă prin lucrarea care se săvârșește aici cu harul Preasfintei Treimi prin sfintele taine, prin sfintele slujbe, prin toate sfintele lucrări care se săvârșesc aici biserica este casa lui Dumnezeu și poartă a Cerului, este casa Preasfintei Treimi. Noi oferim lui Dumnezeu daruri materiale, iar El ne oferă daruri spirituale, netrecătoare, veșnice și acestea sunt iertarea păcatelor și arvuna vieții veșnice”, a explicat Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie. Patriarhul României a ținut un cuvânt de învățătură în care a explicat înțelesurile Evangheliei Duminicii a XXII-a după Rusalii. Textul ne-a pus înainte pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr.
„Iadul și-l alege omul din lumea aceasta dacă este nemilostiv ori rău, nepăsător și lipsit de iubire, iar raiul începe din lumea aceasta în sufletul omului bun, milos, milostiv, binefăcător. Deci, aceste două stări diametral opuse, de aceea prăspastie mare între ele depind nu doar de voia lui Dumnezeu, ci de libertatea noastră. Aici vedem cât de mare este darul libertății. Dumnezeu ne lasă să trăim cum voim noi, dar rezultatul nu este același căci libertatea este îngemănată cu responsabilitatea și viața trecătoare de pe pământ este unică și are o valoare unică. De modul în care trăim viața trecătoare de pe pământ depinde fericirea sau nefericirea netrecătoare dincolo de mormânt. Deci, fericirea se pregătește prin relația omului cu Dumnezeu și cu semenii săi”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
La final, părintele paroh a primit din Partea Patriarhului României Crucea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, părintele coslujitor a fost hirotesit iconom stavrofor, iar ceilalți binefăcători au primit diplome de vrednicie.
Patriarhul României a sfințit și noul centru social al Parohiei Mărcuța, ocrotit de Sfinții Împărați Constantin și Elena.
La eveniment au participat autorități locale și numeroși credincioși.
Construcția bisericii a început în anul 1999 și are hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”. Biserica veche de la Mărcuța este un monument de cult reprezentativ pentru arhitectura secolului al XVI-lea din țara Românească. Se păstrează până astăzi biserica originală, iar turnul-clopotniță și zidul împrejmuitor datează din secolul al XXVIII-lea.
