Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit astăzi, 21 mai, hramul istoric închinat sfinților Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și Elena.
Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. În timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669) s-a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca Mănăstirea să devină reședință mitropolitană.
Cu ocazia hramului istoric, Patriarhul României, în cuvântul Său de învățătură rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii a prezentat un scurt istoric al Catedralei Patriarhale: „Dumnezeu ne-a ajutat astăzi ca să săvârșim aici Sfânta Liturghie și să-I aducem mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra acestei catedrale, păzită sau ocrotită de Sfinții Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena. Deci, cu alte cuvinte, prăznuim astăzi hramul istoric, cel dintâi al Catedralei Mitropolitane și apoi Patriarhale provizorii, Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, zidită de credinciosul voievod al Țării Românești Constantin Șerban Basarab între anii 1656-1658, terminată de domnitorul Mihnea al III-lea Voievod și pictată în timpul domnitorului Radu Leon Voievod și de foarte multe ori consolidată, restaurată de o mulțime de mitropoliți ai Țării Românești și patriarhi ca semn al continuității credinței noastre și ca semn al evlaviei poporului român din această parte a țării”, informează Radio TRINITAS.
Preafericirea Sa a subliniat necesitatea construirii unei noi Catedrale, deoarece actualul locaș de cult a devenit neîncăpător pentru slujbele oficiate aici: „Catedrala aceasta ocrotită de Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena a fost mai întâi Biserică de Mănăstire. Și numai la zece ani după sfințirea ei a devenit Catedrală Mitropolitană, în 1668 printr-un hrisov al domnitorului Radu Leon Voievod. Iar din anul 1925 a devenit provizoriu și Catedrală Patriarhală. Este o Biserică Mănăstirească din secolul al VII-lea care așa cum se vede a devenit neîncăpătoare pentru hramurile ei. De aceea, noi ne rugăm Bunului Dumnezeu ca nu peste mult timp să săvârșim ceremoniile mai bogate și slujbele cu pelerini mai mulți, pelerini din toată țara și din străinătate, în noua Catedrală, Catedrala Patriarhală cu hramurile ‘Înălțarea Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos’ și ‘Sfântul Apostol Andrei’, cel dintâi chemat”.
