Pelerinaj din dor după sfinţenie

Ne-am bucurat când părintele Alexandru Ghioca, parohul bisericii noastre, cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi al Sfântului Ierarh Nicolae, ne-a propus, la sfârşitul unei slujbe de duminică, să participăm la un pelerinaj la mănăstiri. Am plecat din Bucureşti într-o dimineaţă de octombrie, înainte de răsăritul soarelui. Ne simţeam bine, autocarul era confortabil şi, pe neobservate, zorile au mijit, dezvăluind frumuseţea unei zile de toamnă însorite.

O anumită emoţie îşi făcea loc în inima noastră, iar filmul despre părintele Arsenie Boca, pe care l-am vizionat în autocar, în acest interval, ne-a introdus în atmosfera de spiritualitate exemplară spre care pornisem, aceea a credinţei slujite de veacuri în locurile sfinte care sunt mănăstirile.

Bistriţa boierilor Craioveşti

Curând, pe la ora 9:30, am ajuns la prima noastră oprire, la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea. Situată pe valea râului Bistriţa, mănăstirea a fost zidită în vremuri de demult, între anii 1492 şi 1494, principalul ctitor fiind Barbu Craioveanu, căruia i s-au alăturat şi fraţii săi, Pârvu Vornicu, Danciu Armaşu şi Radu Postelnicu. Din mare credinţă, Barbu Craioveanu a pus mănăstirea sub ocrotirea sfintelor moaşte ale lui Grigorie Decapolitul, aduse aici de la Constantinopol, renumite pentru puterea minunilor înfăptuite. Mare făcătoare de minuni este şi icoana Sfintei Ana, dăruită mai târziu de Constantin Brâncoveanu şi care se află şi azi în mănăstire. La aceste comori sfinte se adaugă şi peştera uimitoare în care a trăit Sfântul Grigorie Decapolitul, loc de salvare în vremuri de primejdii, în care încă mai dăinuie cele două bisericuţe pictate, ridicate la anul 1637. Faima Mănăstirii Bistriţa se leagă şi de tipărirea de cărţi, aici fiind înfiinţată prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi. Renumită ca veche vatră de cultură românească, Mănăstirea Bistriţa este locul unde, în anul 1508, s-a tipărit prima carte în limba română, Liturghierul lui Macarie.

Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…