Preoții din Protopopiatul Ortodox Ineu în conferință

În cea dintâi zi a lui Brumar, ziua pomenirii Sfinților Doctori fără de arginți Cosma și Damian, a avut loc și la nivelul Protopopiatului ortodox român Ineu din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, conferința pastoral-misionară de toamnă dedicată omagierii Autocefaliei Ortodoxiei românești, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Banat.

Conferința s-a desfășurat în condițiile în care anul acesta se împlinesc 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române și 125 de la recunoașterea oficială a autocefaliei sale.

Lucrările conferinței s-au desfășurat în incinta bisericii așezământului monahal-social ‘Veșmântul Maicii Domnului’ de la Tămand și au fost prezidate de părintele inspector Mircea Bupte, delegat al Înalt Preasfințitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului.

După oficierea slujbei de Te Deum, săvârșită de un sobor alcătuit din trei preoți și un diacon, părintele protopop Moise Nica, protopopul Ineului, a rostit un cuvânt introductiv, salutând prezența în plenul conferinței a delegatului chiriarhal și, totodată, subliniind importanța evenimentului omagiat prin prezentarea unui scurt istoric al lungului și anevoiosului drum parcurs de către Biserica Ortodoxă Română până la dobândirea autocefaliei. Mulțumind pentru cuvântul de bun venit adresat, delegatul chiriarhal a transmis preoților din cadrul Protopopiatului Ineu arhiereștile binecuvântări ale Întâistătătorului Arhiepiscopiei Aradului, referindu-se apoi la actualitatea și responsabilitatea slujirii preoțești în cadrul unei biserici autocefale – precum Biserica Ortodoxă Române – și în contextul desacralizat al lumii de astăzi, în care înstrăinarea omului de Dumnezeu și de semenii săi se dovedește a fi tot mai acută.

În continuare, s-a trecut la expunerea conferinței propriu-zise, susținută de către referentul principal, părintele diacon Dan-Marius Braiț, care a prezentat un referat cu tema ‘Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Libertate, demnitate și responsabilitate’, propunând auditoriului o prelegere foarte bine concepută și riguros documentată. Au fost reliefate pe larg aspecte legate de definirea termenului de ‘autocefalie’, de contextul și momentul istoric al proclamării autocefaliei, de organizarea și dezvoltarea instituțională din sânul Bisericii Ortodoxe Române, de tratamentul la care a fost supusă Ortodoxia românească în timpul regimului comunist, de libertatea de manifestare câștigată în perioada imediat următoare, de legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Biserici ortodoxe autocefale și confesiuni creștine din întreaga lume. S-a accentuat ideea că ‘principiul autocefaliei nu presupune o manifestare a libertății doctrinare, canonice și cultice în izolare, ci în unitate și comuniune’. Concluzionând, părintele referent a arătat că ‘recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române la 25 aprilie 1885 a fost o piatră de hotar, pilonul de bază pe care s-a zidit, de fapt, înființarea Patriarhiei, ambele conducând la creșterea prestigiului Bisericii noastre, atât în țară, cât și în lume’.

S-a dat apoi cuvântul părinților coreferenți desemnați pentru această conferință – preotul Costel Bun (Parohia ortodoxă Tauț), preotul Marius Trânc (Parohia ortodoxă Groșeni), preotul Giani Achim (Parohia ortodoxă Dud) și preotul Gheorghe Giurgiu (Parohia ortodoxă Nadăș) – care au apreciat strădaniile depuse de referentul principal în elaborarea lucrării susținute și au adus în atenția celor prezenți chestiuni legate de tema conferinței care n-au fost abordate în referatul audiat (Iisus Hristos – modelul suprem al Autocefaliei unei biserici, temeiuri scripturistice pentru Autocefalie, sfințirea Sfântului și Marelui Mir și canonizarea sfinților români – mărturii ale Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române).

Deosebit de interesante au fost și discuțiile care au avut loc, în final, pe marginea subiectului dezbătut și a unor probleme de administrație bisericească, ridicate în strânsă legătură cu acesta.

Lucrările conferinței pot fi socotite o reușită, ele încheindu-se cu o agapă frățească, oferită în trapeza mănăstirii tuturor celor prezenți.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…