Muzeul Țăranului Român din București a organizat joi, 27 iunie 2013, în Sala „Irina Nicolau”, un eveniment cultural de excepție dedicat Sfinților Brâncoveni, de la al căror martiriu se vor împlini anul viitor 300 de ani. Este vorba de vernisajul expoziției „Rădăcini Brâncovenești”, de Elena Murariu, unul dintre cei mai importanți pictori restauratori de artă sacră din țara noastră.
Lucrările prezentate au ca sursă de inspirație viața Sfinților Brâncoveni, arta brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Această expoziție (curator, Monica Morariu) este prima dintr-o serie de astfel de manifestări dedicate de artistă Sfinților Brâncoveni și cuprinde lucrări de grafică și pictură. Cu acest prilej, a fost lansat și volumul „Rădăcini Brâncovenești”, un catalog orientativ al expozițiilor închinate de artistă Sfinților Brâncoveni.
„Pentru mine, Brâncoveanu este omul total și absolut al umanității românești. Moartea lui martirică îl face să treacă dincolo de profilul obișnuit al marilor români, pentru că marii români au calități intelectuale incontestabile, dar nu sunt, înainte de toate, evidențiați în istoria Europei și a lumii, prin curajul lor, prin setea de martiriu. Brâncoveanu a dat un exemplu în epoca sa, care nu a fost perceput imediat. În 1720, când doamna Marica aduce trupul lui acasă – și Elena Murariu, într-o grafică a ei admirabilă, creează o hagiografie a acestui moment -, în acea clipă, românii au revelația a ceea ce se întâmplase cu șase ani înainte. Simțeau, odată cu martiriul lui Brâncoveanu, că venea Apocalipsa”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu, care a prezentat expoziția.
„Elena Murariu are o experiență foarte vastă a picturii brâncovenești. A lucrat la Polovragi, la Fundeni, la Dintr-un Lemn, la Hurezi. Elena Murariu este obsedată, în chip frumos, de crearea unei iconografii de tip modern. Această iconografie poate să fie scara Brâncovenilor, chiparosul sau bradul, capetele retezate ale Brâncovenilor, o întreagă legătură între natura însuflețită și trupurile neînsuflețite ale martirilor. Artista a creat în ultimii ani prolegomenele unei pe drept meritate comemorări vizuale, dar și literare, a momentului brâncovenesc. În aceste lucrări există multă eleganță, mult rafinament, pornind de la izvoadele brâncovenești”, a mai spus academicianul Răzvan Theodorescu.
La rându-i, Elena Murariu a mulțumit celor prezenți, „de a fi împreună și a ne bucura de faptul că rădăcinile spirituale, culturale, identitare ale neamului nostru sunt vii. Mulțumesc Bunului Dumnezeu că m-a purtat și m-a ajutat să duc acest proiect, într-un număr lung de ani, și să ajung cu el aproape la liman. Vă mulțumesc dumneavoastră, căci, fără dumneavoastră, arta ar muri, iar mâna iconarului ar tremura prea tare și nu ar mai putea lucra”, a spus artista.
La eveniment au participat Altețele lor regale Prințul Nicolae și Principele Radu, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București, preoți, monahi și monahii, artiști, specialiști și un numeros public iubitor de artă sacră.
Expoziția va fi deschisă până pe 19 iulie 2013, după cum aflăm din Ziarul Lumina.
