Rolul Sfântului Grigorie Palama în viața Bisericii: Sărbătoare la paraclisul Universității „Politehnica”

Biserica ‘Sfântul Grigorie Palama’, paraclisul Universității ‘Politehnica’ din București a fost ieri, 20 martie, plină de credincioșii care au venit să se bucure de prăznuirea Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, informează ‘Ziarul Lumina’. Un sobor de preoți și diaconi a săvârșit Sfânta Liturghie.

Paraclisul Universității ‘Politehnica’ din București este un adevărat refugiu duhovnicesc al tinerilor bucureșteni, dar și al celor din țară care studiază în Capitală. Ca în fiecare duminică, Biserica ‘Sfântul Grigorie Palama’ a fost arhiplină. Numeroși credincioși au venit să cinstească pe marele teolog al Bisericii și părinte al isihasmului. După Sfânta Evanghelie, în cuvântul de învățătură, părintele Constantin Coman a arătat că Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, a avut un rol important în bunul mers al vieții Bisericii, iar așezarea Sfântului Grigorie în Duminica a doua a Postului Mare reprezintă un îndemn de mângâiere, de îndrumare și de strădanie duhovnicească în urcușul duhovnicesc spre marea sărbătoare a Învierii Domnului Iisus Hristos. ‘Sfântul Grigorie Palama a fost așezat spre pomenire în această duminică pentru că dânsul, recapitulând întreaga tradiție duhovnicească de până la el, la începutul secolului al XIV-lea, formulează de o manieră foarte clară și definitivă credința și adevărul Bisericii. Lumea creată și omul, bineînțeles, nu sunt numai într-o raportare și într-o legătură distantă față de Dumnezeu, ci sunt într-o legătură foarte strânsă, pe care Biserica a numit-o împărtășire sau chinonia. Relația lumii cu Dumnezeu, lumea față de Dumnezeu și omul ca sinteză, ca recapitulare a lumii create, nu dialoghează cu Dumnezeu de la distanță, ci are posibilitatea unui dialog ontologic, la nivelul împărtășirii. Este foarte important că Sfântul Grigorie Palama revine în actualitate la multe veacuri după trecerea sa la Domnul. Cu rânduiala Bunului Dumnezeu, omenirea pare a se întoarce spre reconsiderarea acestei perspective, și anume omenirea pare din ce în ce mai mult să înțeleagă așezarea ei față de Dumnezeu, să înțeleagă că lumea în întregirea ei își extrage continuu, clipă de clipă, existența din Bunul Dumnezeu. Că Bunul Dumnezeu nu a fost doar la început Creatorul lumii și după aceea S-a retras într-o oarecare distanță, ci rămâne continuu Izvorul vieții prin excelență’, a subliniat părintele Constantin Coman.

Primirea harului lui Dumnezeu prin curățirea de patimi

Sfântul Grigorie Palama învață că omul, fiind o creatură rațională, pentru cunoaștere și înțelegere, are nevoie de împărtășirea harului dumnezeiesc. Aceasta nu reprezintă o figură de stil sau o metaforă, ci este o realitate mai consistentă decât orice realitate. ‘Omul se împărtășește cu Duhul lui Dumnezeu și Duhul lui Dumnezeu devine reperul fundamental al cunoașterii și al înțelegerii. Numai prin această raportare la Duhul lui Dumnezeu, omul poate să înțeleagă rostul lucrurilor, sensul existențelor și al propriei sale existențe. Dacă lumea aceasta și omul au fost făcuți de Dumnezeu, atunci sensul lumii și cel al omului sunt așezate de Creator în lume și în om. Dacă Dumnezeu este Creatorul, El fiind necreat, a așezat, ne spun Părinții Bisericii, în lumea creată înțelesul necreat, sensuri dumnezeiești, pe care omul nu le poate pătrunde numai limitându-se la mintea sa și la capacitățile sale de cunoaștere. De aceea, în spiritualitatea răsăriteană, zbaterea omului pentru cunoaștere și pentru înțelegere nu se limitează de nici un fel la acumularea de informații, ci este precedată această zbatere de un proces foarte îndelungat și greoi de curățire de patimi pentru a face loc harului lui Dumnezeu înlăuntrul nostru’, a arătat părintele Coman.

La final, slujitorii de la paraclisul universitar, preotul Marian Mihai și preotul Maricel Popa, au mulțumit preoților care au participat la sărbătorirea ocrotitorului lăcașului de cult, dar și numeroșilor credincioși.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…