În Biserica ‘Sfinții Apostoli Petru și Pavel’ din Câlnic, Protopopiatul Reșița, s-a desfășurat duminică, 16 ianuarie, cu binecuvântarea PS Lucian al Caransebeșului, ultima etapă a proiectului ‘Mihai Eminescu în slove de aur’ dedicat marelui poet, informează „Ziarul Lumina”, Ediția de Banat.
Biserica din Câlnic a găzduit duminică, după încheierea Sfintei Liturghii, începând cu ora 12:00, o amplă manifestare dedicată aniversării a 161 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Manifestarea a debutat cu câteva zile înainte la Școala cu clasele I-VIII nr. 12 din Reșița și la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național Cultural Caraș-Severin. Activitatea didactică de la școala reșițeană s-a desfășurat sub genericul ‘Săptămâna pentru Eminescu’ și a implicat grupe de elevi din clasele a III-a A, a III-a B și a II-a A aflați sub coordonarea cadrelor didactice Simona Voin, Cornelia Bribete și Floarea Surulescu. Invitat special a fost părintele Valentin Popovici, parohul bisericii din Câlnic. Elevii au surprins publicul prin mulțimea cunoștințelor din biografia și opera marelui poet. De asemenea, elevii au realizat diverse lucrări și colaje inspirate din viața poetului și lirica eminesciană. Un material documentar de tip power-point a stimulat și mai mult interesul elevilor pentru opera lui Eminescu. În biblioteca școlii, Mariana Drețcanu a prezentat câteva ediții ale operelor lui Eminescu, argumentând interesul încă mare al elevilor pentru carte și cunoaștere. La finalul programului, fiecare elev a recitat câte o poezie, s-au schimbat impresii și s-au împărțit diplome. ‘Am rămas plăcut surprins de câte cunoștințe au elevii dumneavoastră despre Mihai Eminescu, de interesul și dorința de a participa la astfel de activități comune, la care școala dumneavoastră e mereu deschisă și dispusă spre cultură și spiritualitate invitându-mă aici. Printre elevi am regăsit și copii de la școala noastră catehetică, dat fiind apropierea de domiciliu și frecventarea lăcașului nostru de cult. De aceea, școala dumneavoastră confirmă atât prin capacitatea cadrelor didactice de aici, cât și prin talentul elevilor pe care îi pregătiți’, a spus părintele Sorin-Valentin Popovici.
Expoziție și program de poezie
Începând din acest an, ziua de 15 ianuarie a devenit ‘Ziua Națională a Culturii Române’. Programul desfășurat duminică, 16 ianuarie, în lăcașul de cult al Parohiei Câlnic a încununat manifestările dedicate culturii eminesciene desfășurate în Protopopiatul Reșița. El a debutat cu o expoziție ce a cuprins ediții de colecție eminesciene și diverse portrete de familie sau personale, pe etape de viață, ale poetului Mihai Eminescu. Printre invitați s-au aflat director Liubița Raichici de la Direcția de Cultură, poetul Iacob Roman, scriitorul Anton Georgescu, filologul Vasile C. Ioniță, publiciștii locali Truică Ioan-Andrei și Dorin Goia, precum și alți factori de cultură locali. Invitat special a fost părintele dr. Nichifor Tănase, inspector pe probleme de cateheză al Episcopiei Caransebeșului. Copiii de la școala catehetică a Parohiei Câlnic au susținut în fața credincioșilor prezenți un program de poezie, inspirată firesc din opera marelui poet.
Poeta Liubița Raichici a spus că ‘tânăra generație ce se formează aici se clădește și sub influența operelor lui Mihai Eminescu. Pentru a înțelege personalitatea marelui poet, trebuie să cunoaștem una din componentele esențiale ale operelor sale, și anume bogăția de idei, care înalță orice simțire umană până la pătrunderea în miezul cugetărilor poetului. Prin creațiile sale, Mihai Eminescu a intrat în cultura universală, stăpânind până astăzi întreg universul poeziei românești. De aceea, mă bucur că poezia lui Eminescu prezintă încă un interes mare în școala românească, stimulată de cadre bine pregătite și de elevi dornici să se regăsească în universul copilăriei marelui poet din operele sale. Manifestarea de aici, de la Câlnic, se înscrie în șirul marilor activități culturale aflate la debut în acest an, ce are binecuvântarea Preasfințitului Lucian, Episcopul Caransebeșului, care dezvoltă, prin proiectul național ‘Hristos împărtășit copiilor’, și astfel de activități comune, Biserica având un rol important în societate și în implementarea adevăratelor valori ale poporului român’. Poetul Iacob Roman a spus și el câteva cuvinte: ‘Dacă ar fi să ne raportăm la viața lui Mihai Eminescu, ea este una exemplară, pentru că în ea regăsim idei și motive din repertoriul literaturii universale. Nu este viața unui sfânt sau a unui anume erou evocat de vreo epopee, ci este viața unui om care prin opera sa vastă și-a adus contribuția la bogăția valorilor universale. Este viața unui geniu care a dezvoltat permanent arta și știința poeziei, neacceptând compromisuri, ci dăruind tot ce avea mai bun din ființa sa’. Filologul Vasile C. Ioniță a precizat: ‘A spune că Mihai Eminescu este poet național este prea puțin pentru el și nedrept față de ceilalți poeți și scriitori români, care prin operele lor, toți sunt ai națiunii și patriei române. Spre deosebire însă de toți ceilalți, este cel mai mare geniu al literaturii noastre, iar încadrarea sa ca poet universal este o calitate binemeritată’. Părintele inspector, dr. Nichifor Tănase, a spus că ‘operele lui Mihai Eminescu reflectă în cea mai mare parte și credința poetului în divinitate. Însă credința poetului în Dumnezeu nu trebuie căutată sau limitată numai în aceste opere. A trage concluzii dintr-un anume detaliu sau altul înseamnă a extrapola nepermis. Spre exemplu, implicarea poetului în organizarea manifestărilor de la Mănăstirea Putna din anul 1870 întrevede în el o triplă manifestare: credința ortodoxă a compatrioților săi, însemnătatea istorică a evenimentului și evocarea figurii domnitorului Ștefan cel Mare. Toate acestea ne duc la concluzia credinței sale în Dumnezeu și în Biserica străbună. Așa cum Hristos Domnul nu poate să lipsească din viața noastră, tot așa Mihai Eminescu nu poate să lipsească din literatura și cultura română’. În încheiere, părintele Sorin-Valentin Popovici a afirmat: ‘Poetul Mihai Eminescu și opera sa se bucură în continuare de aceeași apreciere. Ea renaște și se regăsește la fiecare generație. Prin versurile sale, Mihai Eminescu explorează întreaga noastră ființă umană. Poate vă întrebați de ce o astfel de manifestare într-un lăcaș de cult? Tocmai pentru că Biserica promovează adevăratele valori ale poporului român, iar faptul că portretul poetului se regăsește pictat în unele lăcașuri de cult arată stima și aprecierea față de creațiile sale și contribuția la patrimoniul universal, al limbii și culturii române, pe care le întâlnim la Mihai Eminescu’.
