Ziua Înălțării Domnului la cer este pentru noi, românii, și ziua cinstirii Eroilor neamului. Din toate timpurile și din toate locurile, cunoscuți și necunoscuți, toți aceia care, într-un fel sau altul, și-au jertfit viața pentru apărarea țării, pentru realizarea unității noastre naționale și pentru înlăturarea oricărei forme de înrobire a românilor.
Studenții se adună, în fiecare an, la Înălțarea Domnului, la Crucea Eroilor ridicată în Piața Universității din București, în memoria celor care și-au dat viața la evenimentele din 1989. După Sfânta Liturghie, săvârșită la Biserica ‘Sfântul Nicolae’ – paraclis universitar, se oficiază lângă monument o slujbă de pomenire, potrivit Ziarul Lumina. ‘Aceasta se petrece în fiecare an din 1992, de când a luat ființă acest paraclis, pentru că eroii, în conștiința noastră, sunt de fapt memoria vie a societății, pentru că o societate, un neam sunt clădite pe lucrarea și pe jertfele înaintașilor. Pentru noi nu este numai o datorie, ci este și o onoare să ne aducem aminte de înaintașii noștri și de cei ce s-au jertfit pentru valorile neamului, pentru Biserică’, spune părintele Vasile Gavrilă, parohul paraclisului universitar.
Monumentul acesta s-a ridicat în Piața Universității deoarece această piață a devenit ‘un simbol, în special al luptei tinerilor, al luptei studenților pentru libertate, pentru libertatea de gândire, de exprimare, pentru libertatea creștină și pentru libertatea conștiinței’, explică părintele.
‘Nu era de conceput înainte de decembrie ’89 existența paracliselor universitare. Ele sunt un prim efect al jertfei pe care tinerii studenți în â89 au adus-o și au închinat-o neamului, colegilor lor, urmașilor lor’, mai spune părintele Vasile Gavrilă. Pe eroii Revoluției din 1989 părintele îi consideră și mucenici ‘pentru că mulți dintre ei au murit în numele credinței în Dumnezeu. N-au murit doar pentru o cauză națională, patriotică, ci au murit și pentru a da o mărturie a credinței în Dumnezeu, deci și pentru o cauză creștină. Piața Universității a devenit un loc sfânt, sacru, pentru că este un loc stropit cu sângele tinerilor martiri. Atunci, neamul acesta a dat ce-a avut mai curat și mai sfânt, inimile curate ale tinerilor care au crezut în Dumnezeu și care au preferat să se jertfească pentru a lăsa o moștenire sfântă urmașilor lor. Mulți dintre ei au și spus că au ieșit în Piață pentru că au considerat că este momentul să trăiască altfel. Nu mai bine, ci altfel. În Piața Universității s-a cântat ‘Cu noi este Dumnezeu’, s-a spus ‘Tatăl nostru’ și s-a mărturisit credința în Dumnezeu’.
Eroii sunt memoria vie a istoriei noastre. ‘Nu este suficient să-i cinstim prin discursuri și declarații, ci trebuie să-i cinstim întâi de toate printr-o viață curată, frumoasă, demnă de jertfa lor, și în plus prin rugăciune și prin liturghie. Necesită o datorie sfântă și o onoare, și o cinste să ne comemorăm, să ne cinstim, să respectăm pe înaintașii noștri, pe eroii neamului nostru și, de ce nu, la rândul nostru, să cerem mijlocirea lor, a acestor eroi și martiri, să cerem lui Dumnezeu ca jertfa lor să aibă un ecou în conștiințele urmașilor lor’, recomandă părintele Vasile Gavrilă.
‘Au luptat pentru Dumnezeu’
Istoricul Tudor Teoteoi susține că este necesar să ne cinstim eroii pentru că rolul lor a fost mare ‘nu numai prin jertfa pe care au făcut-o, ci și prin elementul de cultură și de vigoare a poporului român, de consolidare a sentimentului unității sale și a realizărilor ce au culminat cu crearea României Mari în 1918, și chiar cu menținerea în continuare a statului român în împrejurările dificile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Datorită eroilor s-a întărit în lumea românească sentimentul de unitate și de respect față de valorile trecutului, fără de care nu poate exista viață culturală și națională autentică’.
Pomenim eroii în această zi a Înălțării Domnului pentru că ‘avem credința sfântă și credem în nemurirea sufletului așa cum au crezut adevărații creștini, așa cum au crezut moșii și strămoșii noștri. Noi nu cinstim astăzi doar țărâna eroilor, ci și opera lor, care este și țara, și sufletul lor nemuritor, care este la Dumnezeu’, spune protopopul de Săliște, pr. Ioan Ciocan. ‘Această sărbătoare a prăznuirii eroilor se face în toată țara și are răsunet și în cer, acolo unde eroii se bucură de recunoștința noastră, pentru că prin jertfa lor avem bisericile în picioare, prin jertfa lor s-au păstrat credința, țara și neamul nostru, ne-am păstrat numele de creștin și de român, căci un român adevărat trebuie să fie un creștin adevărat. Luminați de această credință, mergem în ziua Înălțării Domnului la mormintele eroilor și la crucile martirilor să ne împărtășim cu duhul lor și cu adâncă recunoștință să trimitem cerului cântările și rugăciunile noastre. Mucenicii și eroii creștini au murit încredințați că apărând credința, apără adevărul și dreptatea. Eroii neamului au murit încredințați că cine luptă pentru dreptate și libertate luptă pentru Dumnezeu’, mai spune protopopul sibian.
Cinstirea eroilor nu mai are profunzimea de altădată
Cinstirea eroilor de către români a scăzut în intensitate, spune prof. univ. dr. Tudor Teoteoi. ‘Există o atitudine de respect și de cinstire a eroilor, dar acest lucru nu mai are profunzimea de altădată. Înainte era o legătură intrinsecă a fiecărui om, mai cu seamă a lumii rurale cu pământul pe care era așezată. Acum a scăzut mult din cauza dezrădăcinării populației rurale, ca și a celei urbane, de valorile tradiționale. S-ar impune o revalorizare a acestor lucruri, dar sigur că pentru aceasta ar fi necesare schimbări în structură, schimbări în viața social-economică românească dominată la ora actuală de împrejurările internaționale și de marea finanță din afara țării. În contextul actual, se acordă întâietate procesului de mondializare, de integrare europeană și în mod implicit de scădere a sentimentului național.’
Din punctul de vedere al istoricului Tudor Teoteoi, o soluție ar fi ‘o atitudine mai echilibrată între capacitățile și creativitatea pe plan național și cultivarea unei diversități în continuare în lumea europeană, de accentuare a rolului națiunilor și naționalităților în ceea ce privește diversitatea culturală, a faptului că unitatea europeană de mâine nu se bazează numai pe aspecte economice stricte, ci mai cu seamă pe marea tradiție culturală pe care o are continentul european’.
