În Duminica închinată Tuturor Sfinților, arhiereii din Mitropolia Olteniei au săvârșit Sfinte Liturghii în mai multe lăcașuri de cult din eparhiile păstorite. Tot în această zi, bisericile închinate praznicului și-au serbat hramul.
Credincioșii din Mitropolia Olteniei au adus cinstire Tuturor Sfinților, în duminica rânduită acestora de Sfânta Biserică. În Cetatea Băniei, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Liturghie la altarul Paraclisului mitropolitan ‘Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul’, informează Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia.
‘Sfințenia face din cele trecătoare lucruri netrecătoare și veșnice’
După citirea Sfintei Evanghelii, Mitropolitul Olteniei a vorbit credincioșilor despre sfințenie ca dar al lui Dumnezeu. ‘Împărăția cerurilor este tocmai agonisirea sfințeniei, unirea noastră cu Dumnezeu. De aceea, Mântuitorul Hristos ne spune că Împărăția Sa este înlăuntrul nostru, acolo unde Preasfânta Treime S-a sălășluit prin Taina Sfântului Botez. Totodată, cel care împlinește poruncile lui Dumnezeu se face lăcaș binecuvântat al Dumnezeirii, sfințindu-se neîncetat de harul Preasfântului Duh. Dacă ne vom referi la atributul dumnezeiesc al sfințeniei, vom avea în vedere și împărtășirea acestuia în întreaga creație pentru că Dumnezeu dă tot ceea ce este El, în afară de ființa Sa, oamenilor, așa cum spune Mântuitorul: ‘Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr’ (Iona 17, 19). Domnul se roagă Părintelui Ceresc ca să fim împărtășiți de aceeași sfințenie pe care El dorește să o reverse asupra noastră. Această lucrare reprezintă asemănarea noastră cu Dumnezeu. În ea sunt cuprinse toate transformările interioare ale sufletului omenesc. Sfințenia face din cele trecătoare lucruri netrecătoare și veșnice, face dintr-o materie stricăcioasă, lucru duhovnicesc, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel: ‘Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune. Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere. Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc’ (I Corinteni 15, 42-44)’, a conchis IPS Irineu.
Liturghie arhierească la Buneștii de Vâlcea
În Arhiepiscopia Râmnicului, Preasfințitul Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Parohia Bunești, județul Vâlcea. În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Emilian a tâlcuit pericopa evanghelică îndemnându-i pe credincioși la slujirea și iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui, după modelul tuturor sfinților, pentru sfințirea vieții și dobândirea Împărăției cerurilor. La final, arhiereul râmnicean l-a felicitat pe părintele paroh Grigore Giura pentru frumoasa activitate pastorală și misionară desfășurată în cadrul parohiei. La eveniment au mai participat: părintele Nicolae Alin Gherghinoiu, protopop de Râmnicu Vâlcea, preoții de la parohiile învecinate și numeroși credincioși din localitate și din împrejurimi.
‘Sfințenia este o vocație a tuturor’
Preasfințitul Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit slujba Sfintei Liturghii la Paraclisul episcopal ‘Sfânta Treime’ din municipiul Slatina, jud. Olt.
La finalul slujbei, Preasfinția Sa a ținut un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre sfinți, cine sunt ei, cine poate ajunge sfânt și ce înseamnă sfințenia: ‘Sfințenia este o vocație a tuturor. Pe toți ne-a chemat Dumnezeu să ne sfințim viața, indiferent de pregătirea intelectuală, de poziția socială ori de munca pe care o prestăm fiecare în societate. Toți putem ajunge sfinți dacă ne facem datoria, dacă ne luăm în serios rolul de creștini purtători ai Duhului lui Dumnezeu și cu rugăciune, cu postire, cu spovedanie, cu împărtășanie și cu pocăință ne sfințim viața și nu rămânem în păcatele noastre, ci ne ridicăm și ne luptăm ca să ne curățim și să ne sfințim. Numai așa putem ajunge și noi să fim exemple pentru ceilalți, așa cum au fost înaintașii și părinții noștri pentru noi, cu viața lor deosebită’.
Biserici craiovene închinate Tuturor Sfinților
Sărbătoarea Tuturor Sfinților a avut o însemnătate aparte pentru mai multe lăcașuri de închinare din Oltenia. La Craiova, nu mai puțin de trei biserici sunt închinate Tuturor Sfinților. Astfel, în incinta Centrului eparhial, Paraclisul mitropolitan ‘Toți Sfinții’ a îmbrăcat haină de sărbătoare. Lăcașul de închinare a fost construit din lemn, la începutul anilor 1780, în localitatea gorjeană Tălpășești. A fost adusă la Craiova în timpul păstoririi patriarhului Teoctist, în anul 1975.
Biserica ‘Hagi Enuși’ este de asemenea închinată Tuturor Sfinților. Se numără printre puținele lăcașuri de cult craiovene monument-istoric, unde se mai păstrează clopotnița originală. Istoria actualului lăcaș este strâns legată de numele negustorului Nicolae Ceaușoiul sau Ceaușescu, așa cum este menționat în actele bisericii și în pisanie. Ctitoria sa a fost ridicată pe temelia vechii Mănăstiri ‘Toți Sfinții’, între anii 1792 și 1800, în timpul domnitorului Mihail Constantin Șuțu și al episcopilor de Râmnic, Filaret și Nectarie. Pe lângă ctitorul principal, documentele mai menționează și alți negustori care au luat parte la construirea bisericii. La sfințire, pe lângă vechiul hram, ctitorii l-au ales ca ocrotitor și pe Sfântul Mucenic Pantelimon. În decursul timpului, Biserica ‘Hagi Enuși’ a fost cunoscută de craioveni sub mai multe denumiri. Locuitorii Băniei au cunoscut biserica sub numele hramului vechii mănăstiri a Tuturor Sfinților, denumire care s-a păstrat până în anul 1782. După înființarea Târgului din Afară, datorită așezării, ea era cunoscută sub numele de ‘Biserica Târgului de Afară’, iar după mutarea târgului, ea este menționată ca ‘Biserica Toți Sfinții din Târgul de Afară Vechi’. Astăzi ea se numește ‘Hagi Enuși’, după numele unuia dintre frații fiului adoptiv al familiei ctitoricești.
Hram a fost și la Biserica ‘Toți Sfinții’ – Bășica, unde s-a sărbătorit un an de la resfințire. A fost construită între anii 1710 și 1730, de familia paharnicului Chiriac Jianu. Arhitectura este în formă de corabie. Numele de ‘Bășica’ i se datorează turlei inițiale, care fusese construită în formă sferică, atrăgând privirile vizitatorilor. În urma cutremurului din 1830, biserica a fost grav avariată, laolaltă cu turla, care s-a prăbușit, nemaiputând fi reconstituită. În locul ei a fost ridicată o nouă turlă din bârne de stejar tencuite, care se păstrează și astăzi.
