Scoaterea Cinstitei Cruci a Domnului este o sarbatoare care a fost randuita in aceasta zi in timpul dreptcredinciosului imparat grec Manuil si a marelui domn al Rusiei Andrei Gheorghievici, de catre Patriarhul Constantinopolului, Luca, de Mitropolitul Kievului – Constantin si de Nestor, Episcopul Rostovului.
Cauzele care au determinat luarea acestei decizii sunt urmatoarele: imparatul Manuil se afla in razboi cu turcii, iar Domnul Andrei al Rusiei – cu bulgarii. Domnitorul Rusiei, Andrei Gheorghievici, avea obiceiul ca atunci cand mergea la razboi sa ia cu sine icoana Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, care avea in bratele sale pe Hristos, Mantuitorul nostru si cinstita Cruce a Domnului, pe care o purtau doi preoti. In acelasi timp erau ridicate rugaciuni catre Domnul nostru Iisus Hristos si catre Maica Domnului, nadajduind in ajutorul Celui Prea Inalt, precum, cu multi ani in urma, Constantin cel Mare a purtat semnul Sfintei Cruci pe timpul luptei. Asemeni domnului Andrei al Rusiei proceda si imparatul Manuil.
Amandoi au iesit invingatori, in prima zi din luna august; au adus slava lui Dumnezeu si sfatuindu-se cu arhiereii au randuit praznuirea in aceasta zi a Sfintei Cruci. Ei au poruncit ca preotii sa scoata cinstita Cruce din Sfantul Altar si sa o aseze in mijlocul bisericii, pentru a se inchina ei toate popoarele crestine, preamarind pe Mantuitorul Iisus Hristos, rastignit pe dansa.
(Radio Trinitas)
