Sf. Antim Ivireanul – ctitor de cultura

Adus de Constantin Brancoveanu in Tara Romaneasca, mai intii, ca ecumen la Manastirea Snagov (1696), si mai apoi ca episcop al Ramnicului si Noului Severin, ca mester fara seaman al tiparului, Antim Ivireanul a ctitorit un centru tipografic din care pornea lumina cartii aproape pentru toate popoarele crestine de sub stapanirea otomana. Ca mitropolit al Ungrovlahiei, inscaunat la 22 februarie 1708 de insusi domnitorul Constantin Brancoveanu, cu aprobarea Patriarhiei Constantinopolului, Antim Ivireanul a introdus pentru totdeauna limba romana in cartile sfinte si-n slujba bisericeasca, desavarsind tiparul in romaneste, inceput de catre predecesorii sai, sub Matei Basarab, si prin textele biblice, sub Serban Cantacuzino. Sfantul Antim Ivireanul s-a preocupat si de restaurarea si zidirea de lacasuri de cult. Principala sa ctitorire este Manastirea Antim din Bucuresti. Pe langa aceasta, sfantul Antim s-a ingrijit si de alte biserici si manastiri, in special din Episcopia Ramnicului. PS Gherasim ne-a oferit detalii: ‘A fost si un mare restaurator de biserici. Se gaseste chipul lui la Manastirea Govora, a fost la Manastirea Fedelosoiu. Pentru noi si pentru Biserica noastra Ortodoxa, sfantul Antim Ivireanul este un incepator de cultura, de tiparituri de carte, de romanism pentru ca el, ca ierarh, putea sa se ocupe numai de partea bisericeasca, dar el s-a ocupat si de partea aceasta romaneasca, adica de politica, datorita si careia a cazut ca martir’. Victima a urzelilor politice din timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, Antim Ivireanul a fost ucis si aruncat intr-un riu de langa Adrianopol, in timp ce-l duceau in detentie la Manastirea Sinai.