Catedrala Patriarhală își va sărbători hramul în ziua de cinstire a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Astfel, luni, 21 mai 2012, pe un podium special amenajat în apropierea Catedralei Patriarhale Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
Mai multe informații cu privire la programul evenimentelor a oferit pentru TRINITAS TV, Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Marele Eclesiarh al Catedralei Patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor: „Programul va începe încă de duminică, 20 mai, când se va săvârși, de la orele 16:00, Slujba Vecerniei unită cu Litia, iar în ziua hramului, de la orele 7:00, vor fi scoase în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Dimitrie cel Nou și vor fi așezate în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală, unde vor rămâne întreaga zi pentru a putea fi venerate de către credincioși. În continuare, de la orele 9:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie”.
Actuala Catedrală Patriarhală este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate Sfinților Împărați Constantin și Elena.
Sfințită de Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei
Construcția începută în anul 1656 a fost supravegheată de către doi cunoscuți ispravnici: Radu Logofătu Dudescu și Gheorghe Șufaru. Ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658), a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.
„Apoi am mers la o margine a orașului, pe un deal înalt, care îmbrățișează cu privirea orașul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică măreață și prea strălucită, semănând pe dinăuntru cu biserica de la Argeș. Dar aceasta este de cărămidă și în tindă are doisprezece stâlpi, fiecare dintr-o singură bucată rotundă de piatră, ca să împlinească numărul celor 12 Apostoli. Deasupra ei se înalță patru turle mari și în față un pridvor larg. Acoperișul este învelit cu plumb, a cărui greutate se spune că se ridică la 40.000 de ocale. Apoi am făcut în ea o slujbă de sfințirea apei și Preasfinția Sa a stropit-o, potrivit pravilei, căci până acum nu fusese încă terminată și, prin urmare, nu era târnosită. Este închinată Sfântului Constantin, care este și numele ctitorului, și Sfintei Elena”, mărturisește Paul de Alep în „Jurnalul său de călătorie”, descriind așezământul și momentul sfințirii bisericii de către Macarie al III-lea al Antiohiei, în anul 1658.
Catedrală mitropolitană
După sfințirea ctitoriei, Constantin Șerban Voievod nu s-a bucurat de împlinirea tuturor lucrărilor bisericii, căci imediat după sfințire, în anul 1658 a fost nevoit să părăsească țara și a mers în Transilvania.
În același an, noul domn, Mihnea Vodă, la îndemnul mitropolitului Ștefan, a organizat momentul istoric al târnosirii ctitoriei înaintașului său. Astfel, în Duminica Tuturor Sfinților din acel an, patriarhul Macarie al Antiohiei a uns cu mir altarul și stâlpii bisericii.
Lucrările lăcașului rămas nezugrăvit înaintea sfințirii au fost duse la bun sfârșit în timpului domnului Leon Radu. După terminarea lucrărilor de zidire exterioară, biserica din centrul Capitalei s-a îmbogățit cu pictură lucrată în tehnica fresco, terminată în vara anului 1688. Din această pictură, Catedrala patriarhală mai păstrează astăzi doar icoana de hram din firida de pe peretele estic al pridvorului. Istoria și mai ales legendele formate în jurul acestui reper duhovnicesc al Bucureștiului spun că pentru chipurile Sfinților Împărați Constantin și Elena, pictorul rămas anonim a folosit ca model chipurile lui Radu Vodă Leon și cel al Doamnei Luchia, considerați cea de-a doua pereche de ctitori ai lăcașului. La 8 iunie 1668, la puțin timp după înscăunarea noului mitropolit, Teodosie al Ungro-Vlahiei, domnitorul Radu Leon, după sfătuirea cu ierarhii și egumenii din mănăstiri, a hotărât oficial ca biserica din Dealul Viilor să devină Catedrala mitropolitană. Această calitate și-a păstrat-o până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrala patriarhală.
Aici s-a consfințit Unirea
Ctitoria lui Constantin Șerban Voievod a fost gazda, de-a lungul timpului, a numeroase momente de importanță deosebită pentru biserica și țara noastră. Aici au fost unși domnitorii Țării Românești, patriarhii României, s-a consfințit Unirea de la 1859 și tot aici s-a proclamat, la 9 mai 1877, independența de stat a României. În timpul domnitorului Gheorghe Duca au continuat lucrările la paraclisul Reședinței patriarhale cu hramul „Sfântul Gheorghe”, iar mitropolitul Varlaam a dezvoltat un centru cultural în jurul bisericii, organizând în Drumul Filaretului, strada 11 iunie de astăzi, tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă.
Arhitectură
Înrudită îndeaproape cu biserica episcopală de la Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab, atât în ceea ce privește planul, cu naosul în formă de treflă, cât și numărul și dispoziția coloanelor din pronaos și a turlelor, Catedrala prezintă, totuși, față de modelul argeșean însemnate deosebiri: este mai mare, are pronaosul supralărgit, spre a fi mai încăpător, și un pridvor spațios la intrare, cu arcade pe stâlpi robuști de zidărie.
Potrivit planului, este o biserică relativ mare, de aproape 38 metri lungime și 18 metri lărgime la exterior, cu ziduri din cărămidă legate cu mortar de var și nisip, de o grosime ce variază între 1-1,60 metri. Suprafața construită este de 560 metri pătrați, cu înălțimea de 11,35 metri, iar la turle de 21,55 metri.
Moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena
În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpașu o raclă cu părticele din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
După aducerea moaștelor, cultul Sfinților Împărați Constantin și Elena a înflorit la Catedrala patriarhală. În fiecare an, în ziua prăznuirii lor, racla cu sfintele moaște este scoasă în procesiune și așezată spre închinarea credincioșilor, alături de racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.
