Sf. Imparati Constantin si Elena, ocrotitorii Catedralei patriarhale

Ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654 – 1658), biserica cu hramul ‘Sfintii Imparati Constantin si Elena’ a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664 – 1669), care, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, a hotarat ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, resedinta mitropolitana a devenit resedinta patriarhala si biserica mitropolitana a devenit Catedrala Patriarhala, informeaza Biroul de Presa al Patriarhiei Romane. Construita dupa modelul arhitectural al bisericii Manastirii Curtea de Arges, Catedrala patriarhala inscrie in plan o forma treflata, dintr-un pronaos supralargit, sprijinit pe coloane din piatra, de sectiune octagonala, prevazute, la partea superioara, cu remarcabile capiteluri sculptate in maniera compozita. In elevatie prezinta aceleasi patru turle prismatice. In exterior, fatadele Catedralei sunt delimitate de jur imprejur in doua registre printr-un brau de piatra dispus cvasimedian. Pictura murala actuala, in maniera neobizantina, a fost realizata de Dimitrie Belizarie, intre anii 1932 – 1935, inlocuind-o pe cea de factura neoclasica a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834 – 1839. Icoanele imparatesti au fost lucrate in email de Otilia Otetelesanu intre 1961 – 1964, in atelierele Patriarhiei Romane. In Catedrala patriarhala se pastreaza (din 1774) cinstitele moaste ale Sfantului Dimitrie cel Nou, asezate intr-o racla de argint. Ziua sa de praznuire – 27 octombrie – este, in fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credinciosilor din intreaga tara. In dreapta pronaosului se afla mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Romane: Miron Cristea (+ 1948) si Justin Moisescu (+ 1986). La rasarit de altarul Catedralei se afla clopotnita ridicata de voievodul Constantin Brancoveanu in 1698 si restaurata in 1956 – 1958, precum si coloana cu inscriptii, de forma rotunda, realizata in memoria mitropolitilor Teodosie (+ 1708) si Stefan al II-lea (+ 1738), ale caror morminte s-au aflat, initial, in acest loc. La nord de Catedrala au fost instalate in 1959, sub forma unui ansamblul numit TROITA, trei cruci de piatra, dintre care cea mare, provenita de la Salatruc-Arges, dateaza din vremea domnitorului Petru Cercel (1583 – 1585), iar celelalte dateaza din 1617 si, respectiv, 1644. In anul 2002, Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a primit in dar din partea Bisericii Ortodoxe surori a Ciprului pentru Catedrala patriarhala particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aflate la Manastirea Kikkos din Cipru.