Patriarhia Ierusalimului l-a sărbătorit pe 24 ianuarie (11 ianuarie după calendarul bisericesc neîndreptat) prăznuiește pe Sfântul Teodosie, „începătorul vieții de obște și dascălul pustiului”. La Mănăstirea Sfântului Teodosie, locul unde s-a nevoit sfântul și unde a pus bazele vieții de obște în Țara Sfântă, Sanctitatea Sa Theophilos al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, a săvârșit Sfânta Liturghie, în fruntea unui sobor de preoți și în prezența a numeroși pelerini din toată lumea, după cum ne informează Ilie Chișcari, corespondent Basilica la Ierusalim.
La Biserica Reprezentanței Patriarhiei Române din Ierusalim, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în fruntea unui sobor de preoți. Alături de Preasfinția Sa, a slujit Înaltpreacuviosul Părinte Ipopsifiu Ieronim, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.
Preasfințitul Varsanufie se află într-un pelerinaj la Locurile Sfinte, prilej cu care marți, 18 ianuarie, în ajunul praznicului Botezului Domnului, a vizitat și biserica românească de la Ierihon, unde a săvârșit slujba sfințirii Aghesmei celei Mari.
Sfântul Teodosie, care este prăznuit astăzi, s-a născut în anul 424 d.Hr., în satul Mogarion, din Capadocia. De tânăr a plecat de la casa tatălui său și a venit în Ierusalim, ca să îmbrace haina călugărească. La început se așează într-o chilie de lângă cetatea Ierusalimului, în ascultarea unui părinte vestit, cu numele Longhin, alături de care a petrecut timp de zece ani. După această perioadă, cere binecuvântarea starețului său de a se retrage în deșertul Iudeii, lângă cetatea Betleemului, unde va petrece într-o peșteră în priveghere și rugăciune până la sfârșitul vieții. Faima viețuirii și minunilor sale s-a răspândit în curând în întreagă Țara Sfântă, încât numeroși credincioși au lăsat toate avuțiile lor și s-au retras alături de sfântul în pustie. Adunându-se peste două sute de ucenici, Sfântul Teodosie a hotărât să întemeieze aici o lavră, aproape de cetatea Betleemului, unde pentru întâia dată în Țara Sfântă a rânduit toate după legile vieții de obște, de unde și faima sa de „întemeietor al vieții de obște”.
Mănăstirea întemeiată de Sfântul Teodosie a fost închinată Născătoarei de Dumnezeu, cuprinzând în incinta sa trei biserici, trei bolnițe și alte așezăminte pentru călugări și pelerini. Păstrând o strânsă legătură cu Sfântul Sava cel Sfințit, Sfântul Teodosie a devenit unul dintre cei care au condus lupta împotriva ereziei lui Eutihie, întărindu-i pe creștinii din Țara Sfântă să rămână în credința cea ortodoxă. Numărul viețuitorilor în Lavra Sfântului Teodosie a ajuns la 700, rânduindu-se ca sfintele slujbe să se săvârșească în mai multe limbi (greacă, georgiană, armeană). Sfântul a fost numit de către Salust, Patriarhul Ierusalimului (486-493), responsabil peste toate așezările mănăstirești din Țara Sfântă. Sfântul Teodosie s-a mutat la Domnul în anul 529, la vârsta de 105 ani, fiind îngropat în peștera unde a locuit ca eremit. Peștera sa a devenit unul din locurile cele mai vizitate de către pelerinii creștini de pretutindeni, iar în mănăstirea sa continuă să viețuiască monahi până în ziua de astăzi.
