‘Vedem cum, într-un pelerinaj, se adună oameni din locurile cele mai diferite, de vârste diferite, de profesii și ranguri sociale diferite. Pelerinajul îi face pe toți oamenii egali, pentru că îi adună în fața sfinților smeriți și în iubirea Preasfintei Treimi. Pelerinajul aduce bucurie și pace, lumină și binecuvântare în sufletul pelerinilor’, spunea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul adresat credincioșilor cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva din 2010, după cum informează „Ziarul Lumina”.
De-a lungul vremii, la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva s-au închinat zeci de personalități istorice ale lumii – patriarhi, mitropoliți, domnitori străini, regi și regine, înalți demnitari -, istoria și măreția acestui pelerinaj stârnind ecouri în lumea întreagă. În anul 2000, Consiliul Mondial al Bisericilor declara Iașiul oraș internațional de pelerinaj, alături de Tesalonic – Grecia, Edinburgh – Marea Britanie, Praga – Cehia și Trondheim – Norvegia. Decizia venea ca o atestare oficială a faptului că pelerinajul la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a căpătat, în timp, o evidentă amploare internațională, sute de mii de pelerini din toate colțurile țării, dar și din străinătate participând, în fiecare an, la pelerinajul de la Iași. Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoare a Moldovei, se bucură de aceeași cinstire și din partea românilor stabiliți în străinătate. Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are, la Gyula, o biserică cu hramul ‘Sfânta Parascheva’, construită în anul 1834, același hram fiind purtat și de bisericile românilor din Malovișta (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franța) sau Wakefield, Massachusetts (SUA).
Generalizarea cultului Sfintei Cuvioase Parascheva, hotărâtă în 1955
De aproape patru secole, de când cultul Sfintei Cuvioase Parascheva este adânc înrădăcinat în tradiția Bisericii Ortodoxe Române, hramul sfintei a adunat, an de an, mulțimi de credincioși veniți să se roage la sfintele moaște, să o cinstească și să îi ceară ajutor. Încă din secolul al XVII-lea, documentele vremii arată că mii de credincioși veneau la Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ pentru a se închina cuvioasei și pentru slujbele impresionante ce se săvârșeau aici. Din anul 1889, după ce sfintele moaște au fost așezate în Catedrala mitropolitană, tradiția sărbătorii s-a mutat aici. Generalizarea în țara noastră a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955, tot atunci fiind stabilită și data de prăznuire, 14 octombrie. Chiar și în anii grei ai comunismului oamenii au continuat să vină să se închine la moaștele ocrotitoarei Moldovei, însă, date fiind vitregia acelor vremuri și persecuția asupra cultului ortodox, sărbătoarea și-a pierdut din anvergură.
Dimensiunea internațională a pelerinajului
Istoria hramului Sfintei Parascheva a cunoscut un nou început în anii â90, când tradiția de a aduce la Iași cu prilejul sărbătorii Sfintei Parascheva și moaște ale altor mari sfinți ai Ortodoxiei a fost instituită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
Astfel, în anul 1996, sute de mii de pelerini s-au putut închina la moaștele Sfântului Apostol Andrei, aduse din Patras, Grecia, de o delegație condusă de Mitropolitul Nicodimos. Apoi, din anul 2000, fără întrerupere, relicve sfinte sau părticele din moaștele unor sfinți au venit, an de an, la chemarea Cuvioasei Parascheva, pentru a binecuvânta Moldova și pelerinii aflați în zi de hram în orașul care devine, în aceste zile, inima Ortodoxiei românești.
Patru ani mai târziu, pelerinii sosiți în zi de hram au putut cinsti, alături de moaștele Sfintei Parascheva, și pe cele ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, aduse din Livadia (Grecia). În 2001 sosea la Iași, tot din Grecia, de la Volos, Brâul Maicii Domnului. Sărbătoarea cuvioasei din 2002 a sporit în frumusețe prin aducerea moaștelor Sfântului Ioan Casian, din Marsilia (Franța), iar cea din 2003, prin aducerea spre cinstire a moaștelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic.
În 2004, cu prilejul Anului omagial ‘Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – 500’, a fost adus un fragment din Sfânta Cruce de la Mănăstirea ‘Panaghia Soumela’, din Mitropolia de Veria – Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala ‘Sfinții Apostoli Petru și Pavel’, în 2005, au sosit la Iași, pentru o săptămână (9-17 octombrie 2005), moaștele Sfântului Pavel, Apostolul Neamurilor, prin bunăvoința Înalt Preasfințitului Mitropolit Panteleimon de Veria, Nausa și Kampania. În 2006, Sfânta Parascheva l-a avut alături pe Sfântul Ierarh Nectarie Vindecătorul de boli, de la Eghina, Grecia, iar în 2007, începând cu 11 octombrie, sute de mii de credincioși s-au putut închina moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur, aduse de la Mănăstirea ‘Sfântul Varlaam’, din Complexul monahal Meteora – Grecia.
În 2008, odată cu împlinirea a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, pelerinii sosiți la Iași de hramul cuvioasei au putut cinsti moaștele acestuia, aduse de la Catedrala mitropolitană din Craiova.
Din nou alături de Sfântul Vasile cel Mare
În 2009, Sfânta Parascheva a stat din nou alături de părticica din moaștele Sfântului Vasile cel Mare, de la Mănăstirea ‘Sfinții Trei Ierarhi’ din Iași, lângă care fusese așezată, spre venerarea credincioșilor, timp de 239 de ani, în Biserica ‘Sfinții Trei Ierarhi’, până la mutarea moaștelor cuvioasei în Catedrala mitropolitană. În 2010, pelerinii sosiți la Iași au avut bucuria de a se închina și la moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul, racla cu mâna dreaptă a sfântului fiind adusă în capitala Moldovei de o delegație condusă de arhimandritul Partenie, starețul Mănăstirii ‘Sfântul Pavel’ de la Muntele Athos.
Anul trecut, alături de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, creștinii veniți în inima Moldovei au avut binecuvântarea să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Policarp al Smirnei, aduse de la Mănăstirea Ambelakiotissa din Grecia de către Înalt Preasfințitul Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Aghios Vlasios.
‘Când se îndreaptă înapoi spre casă, pelerinii au fețele luminate’
Despre pelerinajul organizat, an de an, la Iași, și despre dorința și bucuria credincioșilor de a participa la un astfel de moment de mare încărcătură spirituală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea că reprezintă o jertfă, o cerere și o mulțumire aduse lui Dumnezeu și sfântului cinstit.
‘Vedem cum, într-un pelerinaj, se adună oameni din locurile cele mai diferite, de vârste diferite, de profesii și ranguri sociale diferite. Pelerinajul îi face pe toți oamenii egali, pentru că îi adună în fața sfinților smeriți și în iubirea Preasfintei Treimi. În primul rând, pelerinajul este o ofrandă a recunoștinței, o jertfă bine primită lui Dumnezeu, pentru că este făcută din iubire față de Dumnezeu, ca răspuns al nostru pentru iubirea Lui. Credincioșii merg în pelerinaj pentru a mulțumi lui Dumnezeu, pentru că le-a dat viață și sănătate, pentru că i-a ajutat să treacă prin necazuri, prin suferințe și încercări. În al doilea rând, pelerinajul este și un moment de pocăință și de rugăciune mai intensă. Este un act de pocăință însoțit de osteneala drumului, de răbdarea frigului și a oboselii. În al treilea rând, pelerinajul este și un moment de cerere adresată lui Dumnezeu, pe Care Îl rugăm să ne ajute în continuare, să ne treacă peste greutăți, să ne ocrotească pe noi și pe cei dragi, să ocrotească Biserica și poporul Său.
Binefacerile pelerinajului sunt multe. Ele aduc bucurie și pace, lumină și binecuvântare în sufletul pelerinilor. De aceea, când se îndreaptă înapoi spre casă, pelerinii au fețele luminate de bucuria binecuvântării primite de la Hristos și de la sfinții pe care îi iubesc’, spunea Preafericitul Părinte Patriarh în cuvântul adresat credincioșilor cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva din 2010.
