În prezența a sute de credincioși a avut loc, la 4 noiembrie 2012, sfințirea bisericii de lemn din Covasna cu Hramul „Izvorul Tămăduirii”.
Slujba de sfințire a fost oficiat de ÎPS Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasna și Harghita, cel ce a înțeles dorința arzătoare a preotului paroh Irimia Cristian Vlad de a ridica, în această zonă, o „Casă a Domnului”, și l-a sprijinit în demersul său.
„O mare bucurie a pogorât bunul Dumnezeu în sufetul meu și sufletele dumneavoastră, deoarece astăzi a aprins și a atârnat candelabrul vremelniciei, de bolta veșniciei. Mi-am dorit să fac aici o biserică, iar Domnul a rânduit ca aceasta să fie ridicată pe acest loc înalt, căci așa cum în vechime oamenii își construiau cetăți pe locuri înalte și se retrăgeau acolo, când erau la necaz și restriște, și în zilele noastre omul trebuie să urce acest deal al Golgotei pentru a scăpa, în această biserică, de necazurile vieții” a spus preotul Irmia Cristian Vlad.
În cuvântul rostit în fața celor prezenți, IPS Ioan Selejean a vorbit credincioșilor despre truda meșterilor care au construit acest lăcaș de cult, în frunte cu fratele Vasile, „ale cărui mâini poartă urmele fiecărui stâlp, iar fiecare grindă nu a fost cioplită ci a fost mângâiată de mâinile și de mintea acestui om”.
Interiorul noii biserici din Covasna și catapeteasma au fost înfrumusețate cu 57 de icoane pictate și donate de Kornelia și Matei Schinteie, meșteri iconari din localitate, potrivit Maria Graur.
„Nu am putut râmâne indiferenți la nevoile acestei biserici, la nevoile
comunității noastre de creștini ortodocși, din stațiunea Covasna. Am
dorit din toată inima să participăm și noi, cu munca noastră, la
realizarea acestui lăcaș sfânt, deoarece prin aceasta aducem mulțumire
lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care ni l-a dat; aceasta este rațiunea
acestei donații, ci nu spre slava noastră personală”, a spus Matei
Schinteie.
Acesta a menționat faptul că pictura din interiorul Bisericii cu hramul
Izvorul Tămăduirii din Covasna este realizată cu tehnica tempera
vernisată, în stil bizantin, cu influențe din arta bizantină sârbească
și greacă. Meșterul iconar ne-a spus că icoanele sunt grupate în mai
multe registre, cele împărătești sunt cele mai mari, apoi urmează
prăznicarele, apostolii și crucea de deasupra catapetesmei care are în
stânga și în dreapta icoanele Sf. Ioan Evanghelistul și a Maicii
Domnului, acestea fiind obigatorii într-o catapeteasmă. De asemenea,
Matei Schinteie a precizat că împreună cu soția sa Kornelia au realizat
și o icoană a Sfintei Treimi, cea mai mare din zonă în opinia lor, deși
în unele lăcașe de cult aceasta nu se regăsește. Potrivit acestuia,
pictura a fost realizată într-un an și jumătate. „Lucrările au fost
complexe, mai ales prăznicarele care au foarte multe personaje cărora
trebuie să le dăm finețea și expresia fețelor. La nici un personaj nu e
întâmplător, fiecare are o stare sufletească în icoană, pe care noi
trebuie să o redăm. Toate icoanele din lume sunt opere de artă sacră”, a mărturisit Matei Schinteie.
După oficierea slujbei de sfințire, toți cei prezenți la sfânta slujbă au avut posibilitatea să treacă prin altar, inclusiv femeile.
În calitate de localnici, dar și de meșteri iconari, Kornelia și Matei Schinteie au ținut să mulțumească Î.P.S. Ioan precum și Părintelui Irimia Cristian Vlad care au avut încredere în măiestria lor și i-au sprijinit în activitatea pe care au desfășurat-o.
