Simpozionul ‘Dimitrie Cunțan și cântarea bisericească din Ardeal’, la Sibiu

Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu și Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Șaguna’ din Sibiu organizează simpozionul național ‘Dimitrie Cunțan (1837 – 1910) și cântarea bisericească din Ardeal’. Lucrările simpozionului se desfășoară azi, 14 mai, începând cu ora 10:30 în sala de muzică a facultății, informează ‘Ziarul Lumina’. La simpozion participă cadre didactice, preoți, specialiști de la facultățile de teologie din țară precum și de la instituții și centre de cercetare. Dimitrie Cunțan, așa cum a arătat pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre, a fost numit, la 1 aprilie 1864, de Andrei Șaguna, ‘în mod providențial’, în postul de profesor de muzică și tipic la Institutul Pedagogic-Teologic.

Simpozionul debutează cu lucrarea despre viața și activitatea lui Dimitrie Cunțan susținută de pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre de la Facultatea de Teologie ‘Andrei Șaguna’ – Sibiu. Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, va susține lucrarea ‘O poetă uitată: Maria Cunțan – 75 de ani de la moarte’. Pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdian de la Facultatea de Teologie ‘Andrei Șaguna’ – Sibiu va susține lucrarea ‘Dimitrie Cunțan (1837-1910) și cântarea bisericească din Ardeal’. Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu de la Facultatea de Teologie din Cluj Napoca va vorbi despre ‘Anastasimatarul în Transilvania – Cântările Utreniei glasului I’. Conf. univ. dr. Elena Chircev de la Academia de Muzică ‘Gheorghe Dima’ – Cluj-Napoca va susține lucrarea ‘Formule melodice în podobiile din colecția de cântări bisericești întocmită de Dimitrie Cunțanu’.

Pr. prof. dr. Petru Stanciu de la Seminarul Teologic Cluj-Napoca susține lucrarea ‘Dimitrie Cunțanu și Cântarea Bisericească în Învățământul Teologic Clujean’.

Pr. conf. univ. dr. Domin Adam de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia are ca temă a prelegerii sale ‘Legăturile spiritual-muzicale ale Albei Iulia cu familia Cunțan’.

Pr. conf. univ. dr. Mihai Brie de la Facultatea de Teologie din Oradea prezintă lucrarea ‘Școala de cântăreți bisericești din Oradea – origine și evoluție’, prof. dr. Gheorghe Malene de la Seminarul Teologic din Făgăraș prezintă tema ‘Două manuscrise muzicale inedite din Țara Făgărașului’.

Costin Moisil, de la Muzeul Țăranului Român din București, va prezenta lucrarea ‘Despre românire în prefețele lui Macarie Ieromonahul și Anton Pann’, dr. Constantin Secară, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor ‘Constantin Brăiloiu’ al Academiei Române din București, va vorbi despre ‘Repere filocalice ale cântării bizantine (I)’, iar conf. univ. dr. Nicolae Gheorghiță de la Universitatea Națională de Muzică din București va vorbi despre ‘Monahism și psalmodie în Antichitatea creștină. Considerații preliminare’.

Mai multe informații cu privire la acest eveniment a oferit pentru Radio TRINITAS, părintele lector doctor Sorin Dobre, de la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu: „S-au prezentat lucrări cu privire la viața și opera părintelui Dimitrie Cunțan. Aceste manifestări se înscriu într-o suită de alte manifestări legate de comemorarea a o sută de ani de la trecerea la cele veșnice și anume simpozionul de la Sibiu, cel de la Cluj din 17 iunie și întâlnirea cântăreților bisericești de la Săliște chiar în ziua comemorării morții părintelui Dimitri Cunțan de la Săliște din 27 iunie anul acesta”.

Profesorul de muzică de la Sibiu

Dimitrie Cunțan, așa cum a arătat pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre, a fost numit, la 1 aprilie 1864, de Andrei Șaguna, ‘în mod providențial’ în postul de profesor de Muzică și tipic la Institutul Pedagogic-Teologic. Dimitrie Cunțan s-a născut în anul 1837 în familia unor țărani credincioși (probabil cu strămoșii din Cunța, lângă Sebeș), în satul Dobârca, din comuna Miercurea Sibiului, după cum a arătat pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre.

În anii școlari 1858-1860 era înscris la Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu unde a studiat cu profesorii Ioan Hannia, Nicolae Popea, Ioan Popescu și Zaharia Boiu. ‘Personalitatea covârșitoare a Mitropolitului Șaguna i-a marcat pe toți studenții institutului cum tot Cunțan va mărturisi: ‘… Bunul părinte al studenților, Andrei, pe cei buni și diligenți ne prevedea cu ajutoare și stipendii… S-a îngrijit de creșterea religioasă morală și prin aceea că a dispus ca în afară de orele pentru catehizare, o dată pe săptămână, să ne întrunim toți în capela vechiului seminar din strada Cisnădiei, unde maestrul de muzică Zenker ne instruia în muzica vocală, după note”, arată pr. lect. dr. Sorin Dobre.

După ce a fost numit, în toamna anului 1860, învățător la școala de pe lângă Parohia Iosefin, în anii 1863 și 1864 a fost trimis de Andrei Șaguna și ‘Consistoriul diecezan’, în calitate de ‘comisar consistorial’, să prezideze conferințele învățătorești de la școlile ortodoxe din protopopiatele Brașov, Treiscaune și Făgăraș. ‘De la 1 aprilie 1864 primește de la Șaguna misiunea de a preda Cântările și Tipicul la Institut, misiune care o va purta cu mare demnitate și rodnicie până la sfârșitul vieții’, a arătat pr. lect. dr. Sorin Dobre.

Cunțan, duhovnic al Institutului Teologic

La 16 noiembrie 1864, Șaguna l-a hirotonit diacon la biserica din Sibiu – Iosefin, iar la 1 iulie 1872, l-a hirotonit preot-paroh la biserica din ‘suburbiul Iosefinââ. ‘Odată cu numirea ca preot – paroh, înceta activitatea lui de învățător, după mai bine de 12 ani de activitate. Potrivit Statutului Organic, acum devenea ‘director’ al școlii din parohia la care ostenise până atunci ca învățător’, după cum se arată în prezentarea realizată de pr. lect. dr. Sorin Dobre.

Din 1873 și până în 1885, a fost ales membru în Sinodul arhidiecezan de la Sibiu și ‘asesor consistorial onorar’ în ‘Senatul epitropesc’ (secția economică). La 1 septembrie 1877 este numit duhovnic (‘spiritual seminarial’) al Institutului.

În vara anului 1910 se retrage împreună cu familia la Săliște unde a închiriat o casă, pentru a găsi puțină liniște. La 27 iunie, pe neașteptate, se mută la cele veșnice.

‘Dimitrie Cunțan își înscrie cu cinste numele în istoria învățământului teologic sibian nu numai prin activitatea desfășurata la catedră, ci mai cu seamă prin opera sa muzicală. Lucrarea cea mai de seamă a lui Cunțan este, fără îndoială, ‘Cântările bisericești după melodiile celor opt glasuri ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe’ publicată pentru prima dată la 28 iunie 1890′, a arătat pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Șaguna’.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…