Simpozionul internațional Libertate și constrângere religioasă – repere istorico-teologice

Cu binecuvântarea P. S. Sale Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, străvechea urbe de la poalele cetății medievale a Devei a devenit, pentru două zile, gazda unei noi manifestări istorico-teologice: simpozionul internațional „Libertate și constrângere religioasă – repere istorico-teologice”.

Evenimentul, prilejuit de declararea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului în curs drept an omagial al Sfinților Împărați Constantin cel Mare și Elena, cei întocmai cu Apostolii, și-a propus să aducă în atenția celor prezenți o paletă cât mai diversificată de aspecte privitoare la libertatea de conștiință, la raporturile Bisericii cu Statul, respectiv la relația Ortodoxiei cu celelalte culte și confesiuni creștine sau necreștine, din perioada veche și până în contemporaneitate. Gazdă ne-a fost, și de această dată, Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara.

Invitației P. S. Părinte Episcop Gurie au răspuns mai mulți ierarhi, precum și peste 25 de profesori și cercetători din țară și de peste hotare. Reținuți de diferite probleme de moment, doar câțiva dintre invitați nu ne-au putut onora cu prezența; comunicările acestora se vor regăsi însă în viitorul volum al simpozionului.

În seara zilei de joi, 17 octombrie 2013, după cuvântul de binecuvântare al P. S. Părinte Episcop Gurie, s-a dat cuvântul mai multor reprezentanți ai Instituțiilor centrale și locale (Deputat Natalia Intotero, Prefect Sorin Adrian Vasilescu, Inspector școlar general adjunct Maria Ștefănie etc.), precum și președintelui filialei județene a Asociației Profesorilor de Istorie din România „Clio”, prof. Simion Molnar.

Următorul moment l-a constituit lansarea unui nou volum apărut în cadrul Editurii Episcopiei Devei și Hunedoarei, anume Istoria mănăstirii Prislop a Pr. Acad. Mircea Păcurariu, monografie ajunsă la a treia ediție, o ediție revăzută, îmbunătățită și actualizată cu noi informații și cu un frumos buchet de ilustrații; prezentarea cărții a fost făcută de Pr. dr. Pavel Vesa din Arad.

Partea secundă a acestei întâlniri festive a fost rezervată prezentării în plen a mai multor referate, după cum urmează:

Acad. pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu: Biserica Ortodoxă Română și regimul comunist;

Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr: Sinodalitatea Bisericii în timpul împăratului Constantin cel Mare;

P. S. Dr. Lucian Mic: Manifestarea libertății religioase a românilor bănățeni prin actul separației ierarhice (1865-1870);

P. S. Dr. Nicodim Nicolăescu: Împătimire, despătimire și nepătimire la Părinții Filocalici din secolele IV-VI;

P. S. Dr. Daniil Stoenescu: Edictul lui Cirus și sfârșitul robiei babiloniene din 538 î.d.Hs. – paradigmă a Edictului de la Mediolanum din anul 313;

P. S. Dr. Macarie Drăgoi: Peisajul religios, cultural și politic al Danemarcei vikinge păgâne și statutul regilor creștinători – între mit și realitate;

P. S. Dr. Andrei Făgărășeanul: Slavă omenească sau ucenic al lui Hristos?;

P. S. Dr. Emilian Lovișteanul: Libertatea și dragostea creștină în viața Bisericii și a omului.

Lucrările simpozionului au continuat în dimineața zilei următoare, fiind structurate pe două secțiuni. În cea dintâi secțiune, de istorie ecleziastică, au fost incluse următoarele referate:

Pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb (Cluj-Napoca): Sinoadele din perioada constantiniană;

Prof. univ. dr. Sorin Șipoș (Oradea): Confesiune și „națiune” în vremea regelui Ladislau IV Cumanul;

Prof. drd. Simion Molnar (Deva): Cruciadele apusene – între libertate și constrângere religioasă;

Lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Oradea): Considerații istorico-arheologice privind începuturile Episcopiei de Bihor;

Prof. dr. Vasile Ionaș (Deva): Despre vechimea Protopopiatului Hunedoarei;

Pr. conf. univ. dr. Gabriel Gârdan (Cluj-Napoca): Emigrarea în Lumea Nouă ca formă de eliberare religioasă. Fondarea coloniilor protestante din America (secolul al XVII-lea);

Prof. univ. dr. Nicolae Bocșan (Cluj-Napoca): Între autonomie și constrângerea autorității politice. Desemnări de ierarhi în Bisericile românești;

Arhid. lect. univ. dr. Alin Albu (Alba Iulia): Libertate confesională și eliberare socială. Dinamica programului revendicativ al mișcării sofroniene;

Conf. univ. dr. Ioan Cârja (Cluj-Napoca): Românii din Munții Apuseni între Ortodoxie și Unirea cu Biserica Romei: cazul parohiei Certege (secolul al XIX-lea);

Prof. univ. dr. Paul Brusanowski (Sibiu): Autoritate politică și ierarhie bisericească în Vechea Românie (1866-1918);

Prof. dr. Camelia Vulea (Deva): Învățământul primar confesional din vicariatul Hațegului între secularizare și autonomie (1850-1860);

Prof. dr. MirÄa Maran (VrÅ¡ac, Serbia): Identity, assimilation and separation church in Serbian Banat in the second half of the nineteenth century and early twentieth century;

Pr. conf. univ. dr. Florin Dobrei (Caransebeș): Biserica hunedoreană și dualismul austro-ungar;

Dr. Dorin Petresc (Deva): Opțiuni confesionale în mediul cazon transilvănean: clerul militar din armata cezaro-crăiască (1866-1918);

Pr. lect. univ. dr. Daniel Alic (Caransebeș): Îngrădiri „moderne” ale libertății religioase. Clerici din Episcopia Caransebeșului persecutați în perioada Primului Război Mondial;

Prof. dr. Liviu Lazăr (Deva): Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică, acțiune unitară împotriva revizionismului maghiar în perioada interbelică;

Prof. dr. Ioachim Lazăr (Deva): Din istoricul Protopopiatului Ortodox Băița. Eforturile protopopului Dumitru Secărea pentru apărarea Bisericii contra imixtiunilor politicului și pentru promovarea culturii și a educației moral-religioase;

Petr Balcárek (Olomouc, Cehia): Religious Freedom and Repression in Czechoslovakia as Reflected in the Life of Ignatius Chiokina (1899-1976);

Pr. lect. univ. dr. Radu Tascovici (Pitești): Preoți musceleni în închisorile comuniste;

Pr. prof. univ. dr. Mihai Săsăujan (București): Măsuri de constrângere religioasă împotriva preoților chiaburi din Eparhia Aradului, în anii 50 ai secolului al XX-lea;

Pr. dr. Pavel Vesa (Arad): O victimă a regimului comunist: preotul Tudor Demian (1912-2001);

Dr. Toma Rădulescu (Craiova): Clerici ortodocși în temnițele comuniste: Părintele Sebastian Chilea (studiu de caz);

Pr. lect. univ. dr. Gabriel Basa (Arad): „Prin credința în Dumnezeu și prin speranța în triumful final al binelui, neamul românesc a biruit”;

Pr. lect. univ. dr. Ion Reșceanu (Craiova): Circulația cărților vechi bisericești între Transilvania și Oltenia în contextul măsurilor prohibitive din secolele XVIII-XIX.

Moderatori au fost Pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb și Pr. dr. Pavel Vesa.

Secțiunea secundă, de Teologie și spiritualitate creștină, a întrunit următoarele comunicări:

Pr. prof. univ. dr. Vasile Muntean (Caransebeș): Sf. Constantin cel Mare în lumina noilor cercetări;

Prof. univ. Tiziano Salvaterra (Trento, Italia): Economic freedom and Christian morality;

Pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan (Alba Iulia): Sensul ideii de educație într-o analiză comparată;

Pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi (Alba Iulia): Adevărul și libertatea în democrație – o analiză misionară;

Pr. conf. univ. dr. Dumitru Vanca (Alba Iulia): Libertate și responsabilitate: conștiință și ethos liturgic;

Pr. lect. univ. dr. Ovidiu Panaite (Alba Iulia): Fundamentări teologice pentru o Teologie politică ortodoxă;

Pr. conf. univ. dr. Nicolae Morar (Timișoara): Diverse aspecte religioase în epoca Sfântului Constantin cel Mare;

Pr. asist. univ. dr. Adrian Covan (Timișoara): Doctrina triadologică în simbolurile de credință și în practicile baptismale din perioada preniceeană;

Pr. conf. univ. dr. Vasile Vlad (Arad): Aspecte ale noțiunii de libertate în perspectiva Teologiei Morale Ortodoxe;

Protos. drd. Nestor Dinculeană (Deva): Ideea de martiriu în religiile monoteiste.

Moderatori au fost Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr și Pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan.

La final, în plen, atât referenților, cât și celor prezenți, le-a fost prezentat proiectul cultural Inventarierea, evaluarea și promovarea culturală a bunurilor de patrimoniu din depozitul de icoane și carte veche de la Orăștie al Episcopiei Devei și Hunedoarei, aflat în desfășurare.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…