Sute de lacasuri de cult din tara noastra o au ca ocrotitoare pe Sf. Cuv. Parascheva

La aceste sfinte lacasuri s-au oficiat si se mai oficiaza zilele acestea slujbe speciale inchinate Sf. Cuv. Parascheva. Astfel, in Arhiepiscopia Bucurestilor peste 33 de biserici au ca ocrotitoare pe Sfanta Cuvioasa Parascheva, in Arhiepiscopia Iasilor 35, in Arhiepiscopia Targovistei 18, in Episcopia Buzaului Si Vrancei 29, in Episcopia Dunarii de Jos 24, in Episcopia Alexandriei si Teleormanului 4, in Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor 5, in Episcopia Romanului 22, in Arhiepiscopia Sibiului 47, in Episcopia Maramuresului si Satmarului 6, in Arhiepiscopia Timisoarei 18, in Episcopia Caransebesului 5, iar in Mitropolia Basarabiei 6.

Biserica ‘Sf. Vineri’ din Bucuresti isi sarbatoreste hramul

Parohia a fost infiintata in anul 1860. Actuala biserica a fost ridicata in anul 1940, dupa cum ne-a mentionat parintele paroh Grigore Mazilescu: ‘Parohia fiinteaza din 1860. Avea biserica cu hramul ‘Sf. Nicolae’, care era situata pe teritoriul Garii de Nord. In urma bombardamentului din al doilea razboi mondial s-a gasit oportun sa se zideasca o alta biserica mai mare si in alt loc. Din 14 octombrie 1940 putem vorbi de noua biserica, fiind terminata de pictat in 1953-1956 de catre un mare colectiv de pictori, printre care Gheorghe Popescu si Stefan Stoica’. La Biserica ‘Sf. Vineri’ din Bucuresti, pe langa programul liturgic se deruleaza si activitati educative, precum si social-filantropice: ‘Parohia este implicata si intr-o actiune cu educarea tinerilor, in acest sens fiind un grup de tineri format pe langa biserica care fac diferite pelerinaje prin tara si in afara, merg pe la azile, merg pe la orfelinate, sustin diferite concerte de Craciun si de alte sarbatori’.

Biserica ‘Sf. Vineri’ din cartierul bucurestean Drumul Taberei se afla in sarbatoare

Parohia a fost infiintata in anul 1998, iar biserica de zid a inceput a se construi in anul 2002, dupa modelul Catedralei ‘Sf. Sofia’ de la Constantinopol. In prezent, lucrarile de ridicare a bisericii se apropie de sfarsit, lacasul urmand a fi sfintit in scurt timp. Mai multe amanunte in acest sens ne-a oferit parintele paroh Nicolae Burlan: ‘Biserica noastra a luat fiinta in 1998, fiind o biserica din lemn, cand s-a infiintat si parohia, urmand ca prin aceasta sa putem sa demaram lucrarile marii biserici. Am slujit in aceasta biserica din lemn incepand cu anul 1998 pana in 2002, cand, la 29 septembrie, PF Parinte Patriarh Teoctist a pus piatra de temelie a noii biserici, care este ca o Catedrala, o biserica de dimensiuni mari facuta dupa modelul Sf. Sofia de la Constantinopol. Aceasta biserica are si o cupola, spre deosebire de bisericile cu turle, traditionale in tara noastra. In prezent facem ultimii pasi spre sfintirea bisericii, adica mai avem foarte putin pana cand o vom sfinti’.

Biserica ‘Sf. Cuv. Parascheva’ din Iasi isi sarbatoreste hramul

Acest sfant lacas a fost construit intre anii 1852-1858 de catre boierul Costachi Conachi. Biserica mai este numita si ‘Propa Doamna’, ceea ce in limba slavona inseamna ‘Prea Cuvioasa’. Intre obiectele liturgice de valoare pe care le are sfantul lacas amintim doua Evanghelii, tiparite la Manastirea Neamt in anul 1821 si o cruce de argint. Parintele conf. dr. Ion Vicovan, parohul bisericii si prodecan al Facultatii de Teologie Ortodoxa ‘Dumitru Staniloae’ din Iasi, ne-a oferit mai multe amanunte despre istoricul acestui sfant lacas: ‘Situata la Biblioteca Centrala Universitara, in spatele acesteia, numita si ‘Propa Doamna’, de la Cuvioasa, termenul slavon de la Cuvioasa, biserica amintita in forma si in locul de acum dateaza din anii 1852-1858, ea fiind ctitoria a doua familii boieresti, Tautu si Hulbei, precum si de catre poporanii acestei parohii, in fruntea lor aflandu-se atunci preotul Constantin Pavelescu. Insa, inaintea acestei biserici, in partea dreapta a ei, spre strada Pacurari, se pastreaza pana astazi si se poate vedea altarul unei biserici initiale care dateaza, asa cum se vede inscriptia, de la 1730. Mai mult, pe locul actualei biserici, s-au gasit ruinele unei alte biserici, se pare cea dintai in acest spatiu, in aceasta locatie, biserica a fost pictata in timp, a fost refacuta pictura si au loc momentan lucrari la un corp alaturat, la un centru social filantropic pentru parohie’.

Biserica ‘Sf. Cuvioasa Parascheva’ din Botosani isi sarbatoreste hramul

Lacasul dateaza din secolul al XIX-lea, din timpul mitropolitului Veniamin Costachi, in decursul anilor fiind supusa mai multor lucrari de consolidare si reparatii. Mai multe detalii in acest sens am aflat de la parintele Grigore Diaconu, paroh al bisericii si director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox ‘Sf. Gheorghe’ din Botosani: ‘Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva din Botosani este fondata in anul 1816, in timpul mitropolitului Veniamin Costachi, cu a carui permisiune, economul Atanasie, preot la biserica aceasta atunci, a inceput cu o condica de mila cladirea acestei biserici. In decursul anilor, cladirea bisericii a suferit mai multe reparatii. Cele mai importante au fost realizate dupa anii 1970, cand s-a realizat pictura in fresca si catapeteasma bisericii. In ultimii patru ani, Biserica ‘Sf. Cuvioasa Parascheva’ din Botosani a avut parte de o adevarata reinnoire, prin schimbarea sarpantei din lemn de brad si de stejar, iar invelitoarea din tabla de cupru. Tot in acesti ani s-a realizat si imprejmuirea bisericii cu stalpi din caramida si gard din fier forjat’.

Biserica ‘Sf. Cuvioasa Parascheva’ din Vaslui se afla in sarbatoare

Lacasul a fost construit intre anii 1937 si 1943, cand a fost sfintit, si resfintit in anul 2003 de catre PS Ioachim, episcop al Husilor. Mai multe detalii in acest sens ne-a oferit parintele Nicolae Badarau, paroh al bisericii: ‘Biserica ‘Sf. Cuvioasa Parascheva’ din municipiul Vaslui a fost sfintita in 1943, lucrarile incepand in 1937, primind binecuvantarea episcopului Nifon, fiind sfintita de episcopul Grigorie Leu al Husilor. In 2003, biserica a fost resfintita de catre PS Ioachim al Husilor, si pe fatada bisericii a fost asezata o icoana de marimi considerabile in tehnica mozaic’. Parintele Nicolae Badarau ne-a mentionat si cateva din activitatile derulate la parohia ‘Sf. Cuvioasa Parascheva’ din Vaslui: ‘In parohia noastra se desfasoara activitati misionare, avand program special in fiecare duminica seara, de la orele 18.00 pana la orele 20.00, atentia noastra concentrandu-se pe educatia copiilor, incat mentinem o traditie veche a scolii romanesti, noi fiind prezenti la fiecare inceput de an pentru binecuvantarea lui, iar dupa sarbatoarea de Boboteaza mergem prin fiecare clasa si stropim cu aghiasma. Activitatile filantropice se desfasoara pentru familiile cu probleme deosebite de natura sociala’.

Biserica din Rasinari, judetul Sibiu, isi sarbatoreste hramul

Lacasul de cult incarcat de istorie a fost intre anii 1761-1796 biserica episcopala, cum ne-a marturisit pr. Nicolae Jianu, parohul Bisericii ‘Sf. Cuv. Paraschieva’ din Rasinari: ‘Biserica este construita in stil bizantin, cu altar semirond si cu un naos in forma de cruce, iar tinda deschisa prin trei arcade deasupra carora se inalta turnul. Intre anii 1758-1795 a fost pictata in interior si in exterior, in tehnica fresca, de catre pictori rasinareni. Biserica noastra a avut un rol important in istoria poporului roman si a Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania. Intre anii 1761-1796 a servit ca biserica episcopala episcopilor Dionisie Novacovici, Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici si Gherasim Adamovici. In secolul al XVIII-lea aici s-a format o adevarata scoala de zugravi bisericesti care a dat bisericii noastre trei generatii de zugravi, iar astazi functioneaza un cerc de pictura pe sticla, numit ‘Cercul de Pictura pe sticla Cuvioasa Parascheva’, unde copiii de varsta scolara si tinerii sunt initiati in arta picturii pe sticla’.

Biserica ‘Sf. Vineri’ din Pitesti isi sarbatoreste ocrotitoarea

Lacasul de cult a fost construit pe o terasa in partea de rasarit a municipiului Pitesti, in perioada 1817-1827. Mai multe detalii despre aceasta biserica am aflat de la pr. Mihai Petre, parohul Bisericii ‘Sf. Vineri’ din Pitesti: ‘A fost una din cele dintai biserici din orasul Pitesti si avea forma de corabie. Ea a fost ridicata din caramida intre anii 1817-1827 de catre clucerul Ion Ungurelu, clucerul fiind un functionar mai mare. Cea dintai biserica purta hramul ‘Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul’ si al Cuvioasei Parascheva. Intre anii 1904-1908 s-a trecut la constructia de proportii monumentale a noului si actualului locas al Bisericii ‘Sf. Vineri’. Parintele Mihai Petre ne-a vorbit, de asemenea, si despre caracteristicile arhitectonice ale acestei biserici din orasul Pitesti: ‘Actuala biserica atrage atentia publicului prin ornamentatia care copiaza in buna parte ornamentatia manastirii de la Curtea de Arges. Prin tinda cu cele patru coloane, cu capiteluri, lucrate dupa arhitectura veche greceasca, din piatra de pe Albesti, precum si prin mozaicurile din dreapta si din stanga intrarii principale. Masiva cladire mai atrage atentia vizitatorilor si prin cele trei turle: una pe naos si doua pe pronaos, a caror inaltime fiind vizibila de la mari distante, inaltimea lor depasind 40 de metri. Pictura a fost executata de unul din cei mai reputati pictori ai vremii respective, si anume Dumitru Marinescu, fost rector sl Academiei de BelleArte din Bucuresti. Locasul a fost sfintit la 19 octombrie 1908 de catre PS Episcop Gherasim al Argesului’. La parohia ‘Sf. Vineri’ din Pitesti se desfasoara si o bogata activitate social-filantropica si nu numai. ‘Printre activitatile pe care le desfasuram, pe langa cele liturgice, ne ocupam de tineretul care vine la biserica, prin orele de catehizare pe care le desfasuram aici, in cadrul bisericii, ne ocupam si de probleme sociale ale copiilor orfani, in acest moment noi construim o cantina pentru cazurile sociale, cazuri deosebite, ca sa gaseasca in Biserica un loc unde sa rasufle usurati si unde sa gasesca caldura si dragoste’, a adaugat pr. Mihai Petre.

Comentarii Facebook


Știri recente

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii,…