Biserica Ortodoxă de astăzi este chemată să facă față unei îndoite provocări: pe de-o parte, trebuie să păstreze învățătura de veacuri înrădăcinată în tradiția Bisericii noastre și, pe de altă parte, trebuie să transmită adevărul mântuitor unei lumi desacralizate și să se „adapteze” la cerințele acestui veac, ocupându-se de fiecare suflet în parte.
Și dacă „Dumnezeu vrea ca tot omul să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (1 Tim. 2, 4), înseamnă că Biserica, prin slujitorii săi, trebuie să se aplece, cu purtare de grijă, către fiecare suflet în parte, fie că este vorba de un copil, de un adolescent, de un adult, de o persoană vârstnică, într-o manieră personală; să-i iubească așa cum sunt.
Urcușul acesta duhovnicesc pe care ni-l propune Biserica se poate realiza în măsura în care trăim, într-un mod deplin, în viața Bisericii: cu rugăciunea, postirea, participarea la Sfintele Slujbe, în special Sfânta Liturghie, Spovedania și Împărtășania cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Aceasta este direcția noastră, aceasta este ținta noastră: unirea cu Hristos. „Activitatea educativă a Bisericii trebuie să fie tridimensională: să clădească o viață pe deplin liturgică în parohii, să țintească părinții și familia și să instruiască copiii… această misiune totalizatoare este ceea ce Biserica Ortodoxă are de îndeplinit în zilele noastre”.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
