Fiecare vârstă are frumusețile ei, însă, fără îndoială, copilăria este de departe cea mai frumoasă dintre toate. De aceea, Patriarhia Română oferă pentru 3.400 de copii din întreaga țară tabere de creație gratuite la mănăstirile Caraiman și Durău. Aici învață să picteze, să cânte și să realizeze diferite obiecte în cadrul atelierelor de creație și iau parte la programele educaționale și la cele de rugăciune.
Curtea Mănăstirii Caraiman era inundată de o forfotă de culori. Un lung șir de prichindei cobora dinspre camerele în care erau cazați spre biserica ce tronează în mijlocul complexului monahal. Era noua serie de copii veniți în tabăra ‘Licăr de lumină’ din cadrul proiectului ‘Alege școala!’ organizată de Patriarhia Română împreună cu Fundația World Vision. Urma să li se facă vizita medicală, instructajul cu regulile pe care trebuie să le respecte în tabără și să aleagă fiecare unul dintre cele trei ateliere la care să participe în săptămâna de la munte.
Entuziaști, dar un pic timizi, pentru că încă nu se cunoșteau unii cu alții, decât cei care proveneau din aceleași parohii. Însă în săptămâna pe care o petrec aici, cu siguranță leagă prietenii, poate pe viață. Pentru că personalul ce se ocupă de ei a gândit un întreg program care să îi apropie și care să îi aducă mai aproape de școală și de Dumnezeu, interacționând unii cu alții, ascultându-se reciproc și împărtășind lucrurile bune și pe cele mai puțin bune. Fiind o tabără de creație, activitățile au fost gândite în linii mari pe trei direcții sau ateliere de lucru la care se adaugă cântecele, jocurile și rugăciunile la care participă toți.
Tabăra este o mare familie duhovnicească menită să îi facă pe toți să se simtă bine, dar și să învețe prin jocuri și celelalte activități la care participă. ‘Fiecare dintre copii își alege atelierul la care va participa în funcție de abilitățile pe care le are. Pot alege atelierul de creație, de pictură sau pe cel literar religios. În această săptămână vor lucra împreună cu coordonatorul lor, iar la final, la focul de tabără va avea loc premierea copiilor în funcție de eforturile pe care le-au depus’, ne explică prof. Mihaela Stoica, directorul taberei.
În momentul de față sunt 140 de copii cazați la Centrul social-pastoral ‘Sfânta Cruce’ de la Mănăstirea Caraiman, care timp de o săptămână lucrează împreună, cântă și joacă scenete, urmăresc filme educative și discută despre diferite probleme ale lor sau ale societății în care trăim și se roagă împreună. Însă aceasta este doar una dintre cele 11 serii de copii ce vor participa vara aceasta la această tabără.
Despre programul pe care îl urmează în săptămâna pe care o petrec în tabără, ne spune tot directorul acesteia. ‘Tabăra începe cu Sfânta Liturghie. Toți participă la aceasta, după care are loc împărțirea pe grupe de creație, de fiecare ocupându-se câte o persoană, după care intră în activități. La ora 13:00 urmează masa, apoi se finalizează lucrările începute dimineața. Urmează timpul liber și spațiul de joacă, atunci când copiii vorbesc cu cei de acasă, joacă diferite jocuri propuse de colegii mei, iar la ora 17:00 se întorc la ateliere și continuă lucrul la pictură, felicitări și alte idei propuse de ei. La 19:00 avem masa, rugăciunea de seară, studiul biblic și apoi urmează filmul de seară cu specific creștin. Încercăm la studiul biblic să punem întrebări care îi frământă pe ei, să rezolvăm probleme pe care le au. La final, are loc focul de tabără și premierea copiilor’, ne explică directorul taberei.
‘Noi credem în prietenie…’
Între timp, din biserică, voci cristaline străbăteau văzduhul armonizate în cântece de tabără. Pentru că o tabără înseamnă și socializare, grupele de copii participă la toate activitățile împreună, organizatorii punând accent pe relațiile umane directe și pe prietenia reală.
‘Noi credem în prietenie. Noi credem într-un gând curat. Și-odată cu noi, o lume știe. La munte totu-i minunat!’, răsunau vocile celor 140 de copii. Între timp, părintele stareț David Petrovici intră în biserică mângâindu-i din priviri. Asemenea unui tată, îi privește cu drag, urându-le bun venit.
La aceste tabere participă copiii care provin din familii cu dificultăți, copii cu risc de abandon școlar, din familii monoparentale sau din centre de plasament, mulți dintre ei bucurându-se în această vară, poate, de singura vacanță adevărată din viața lor.
Unul dintre ei, maturizat cu mult înainte de vreme, chiar a explicat foarte serios că și-a văzut fânul pus la ‘locul lui’, iar acum a putut veni liniștit în tabără. În ciuda înălțimii de o șchioapă, numeroasele rânduri de bătături din palmele-i trudite trădau ‘norocul’ de a fi copil născut și crescut la țară. Dar nu s-a plâns niciodată de asta, ci își poartă responsabilitatea pe umeri sârguincios ca un adevărat om matur. Tatăl său chiar i-a făcut o coasă pe măsură pentru a putea ajuta la cositul fânului, după puterile sale. Aici este pentru prima dată pentru el când se bucură de copilărie. Pentru că după întoarcerea acasă, viața de la țară își va urma cursul. Însă va purta cu siguranță în sufletul său și le va povesti celorlalți clipele minunate petrecute în tabără.
Alți copii își fac poate pentru prima dată prieteni adevărați cu care interacționează, cu care se ajută și împart timpul în atelierele de creație sau în jocurile din afara lor, nu ca aceia pe care îi au pe rețelele de socializare. ‘Încercăm să le arătăm că se pot lega relații frumoase de prietenie cu oameni pe care îi văd, îi simt, trăiesc lângă ei bucuriile sau problemele și fără facebook. Le spun că am uitat să ne jucăm cu mingea, să folosim alte mijloace pentru că stăm în fața unui ecran, nu mai suntem sensibili la nimic, nici la o floare, nici la soare și nu mai știm să sensibilizăm pe cel de lângă noi atunci când este necăjit. Am realizat un lucru, că copiii sunt foarte maturi la vârsta lor din cauza problemelor de acasă’, a mai declarat pentru Ziarul Lumina prof. Mihaela Stoica.
Copiii au toți speranțe mari. Mai ales că pentru cei mai mulți este prima despărțire de lungă durată de părinți și prima tabără din viața lor.
Andrei are 9 ani și este și el pentru prima dată într-o asemenea tabără. Este obosit după drumul lung pe care l-a parcurs, însă este entuziast. A venit cu gândul să își facă prieteni și să învețe lucruri noi.
‘Este prima tabără la care particip. Părinții mei nu au putut să mă trimită undeva până acum și nici cu ei nu am fost. Vacanțele le petrec acasă, alături de frații mei’, ne spune el. Acum a ales atelierul de creație al taberei și speră să învețe cât mai multe lucruri noi.
Foarte multă responsabilitate
A organiza o asemenea tabără înseamnă în primul rând foarte multă responsabilitate. Pentru că nu este ușor să stăpânești energia a 140 de copii. Și de aceea cei 15 supraveghetori trebuie să fie tot timpul cu ochii pe grupa ce i-a fost încredințată, fără a avea nici un pic de răgaz. Toată vara lor este dedicată zi și noapte sutelor de copii pe care îi coordonează pentru că fiecare ar vrea să mai facă și altceva în afara programului. Însă supraveghetorii trebuie să știe de fiecare dintre ei.
‘A sta toată vara în mănăstire este diferit față de a sta acasă. Așteptam să se facă cireșele, însă când am fost acum câteva zile acasă, am aflat că s-au terminat de mult. Noi știm cam ce fructe sunt în sezon în funcție de seriile de copii care vin în tabără. La primele serii știm că sunt cireșele, apoi pepenii, prunele și tot așa. Mai întrebăm și noi pelerinii care vin la mănăstire cam ce legume ori fructe au mai apărut la piață’, povestește amuzat Florin, unul dintre supraveghetori.
Personalul care se ocupă de supravegherea și lucrul cu copiii, 15 în total, este format în general din studenți sau absolvenți ai secțiilor Facultății de Teologie din București, dar nu numai.
Și personalul de la trapeză a fost suplimentat, după cum ne-a povestit părintele stareț David Petrovici. Să hrănești câteva sute de guri de câteva ori pe zi nu e un lucru ușor. De aceea se lucrează în două schimburi la bucătărie, fiind adus personal suplimentar și pentru servitul și strânsul de pe mese.
‘Ne întâlnim în rugăciune’
O tabără ca aceasta este altceva decât ceea ce oferă societatea. Este o întoarcere la valorile autentice ale copilăriei. Pentru că societatea zilelor noastre este virusată de o lipsă a valorilor, de o tendință generală de a copia pe ceilalți și gesturile lor pe rețelele de socializare, fără a cunoaște cu adevărat persoanele respective.
O astfel de tabără este o oază de normalitate de care copiii se împărtășesc, și de aceea spre finalul ei fac schimb de numere de telefon sau de date de contact pentru a continua relațiile începute aici.
Mulți plâng între ei și pe umerii supraveghetorilor și își doresc să fi durat mai mult această întâlnire. ‘Copiii ne întreabă mereu de ce nu durează mai mult această tabără. Noi deja simțim că ni se rupe inima, pentru că știm că nu îi mai vedem nici la anul, nici la anul următor, însă le spun un singur lucru, de care sunt sigură că așa se întâmplă. Nu ne vedem, nu ne putem întâlni, dar ne puntem întâlni în rugăciune oricând și în orice moment. Lucru care este cel mai important’, ne spune prof. Mihaela Stoica.
Societatea în care trăim este una puternic afectată de secularizare, non-valorile fiind prezentate ca exemple pozitive, lucruri care au dus la o îndepărtare a omului de tezaurul tradițional și de Biserică.
În aceste condiții, educarea tinerilor are efecte benefice nu doar asupra lor, ci și asupra societății în care trăim, pentru că ei, prin acțiunile și prin exemplul lor, vor putea schimba societatea. Vor deveni mărturisitori ai credinței în familie și în societate.
Într-o tabără de genul acesta, chiar dacă se desfășoară pe parcursul unei singure săptămâni, copiii înmagazinează bazele morale de care au nevoie, baze pe care le vor dezvolta ulterior cu ajutorul profesorilor de la școală și al preoților din parohie.
Ce sunt taberele ‘Licăr de lumină’
Taberele ‘Licăr de lumină’ sunt organizate în cadrul proiectului ‘Alege școala!’, un proiect derulat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision Romania. Obiectivele acestuia sunt prevenirea și combaterea fenomenului de părăsire timpurie a școlii și prevenirea delincvenței juvenile prin dezvoltarea unor soluții alternative de tip ‘școala de duminică’, necesare asigurării educației de bază și a motivației pentru educație a copiilor din mediul rural și urban cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani. ‘Anul acesta, taberele sunt la a treia ediție și se desfășoară în două locații, respectiv Centrul social-pastoral ‘Sfânta Cruce’ de la Mănăstirea Caraiman și Centrul social-pastoral ‘Sfântul Daniil Sihastrul’ de la Mănăstirea Durău, la ele participând pe parcursul întregii veri 3.400 de copii’, a explicat pr. dr. Constantin Naclad, inspector în cadrul Sectorului Teologic-educațional al Patriarhiei Române, Biroul de catehizare pentru tineret și coordonatorul proiectului ‘Alege școala!’ la nivel național.
Prin participarea la activități de creație artistică în cadrul atelierelor de educație plastică, dar și de dezvoltare a unor abilități practice din tabere, copiii își dezvoltă creativitatea, afectivitatea, sensibilitatea estetică, dar și motivația de a continua școala. Intensificarea interacțiunilor psiho-sociale, a conviețuirii și a lucrului în echipă conduce la accentuarea sensibilității umane, la consolidarea unor sentimente morale pozitive. Prin toate aceste activități se urmărește încurajarea fiecărui copil de a participa activ la descoperirea adevărurilor despre lucruri și fenomene, care corespund orizontului de cunoaștere specific vârstei, în vederea continuării studiilor pentru reușita în viață. Proiectul ‘Alege școala!’ se desfășoară cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fiind implementat cu sprijinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
