În Duminica a patra după Paști, a vindecării slăbănogului, 26 mai 2013, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în mijlocul comunității dreptmăritorilor creștini din parohia Husasău de Criș, Protopopiatul Oradea. Ierarhul a fost întâmpinat de copii și tineri îmbrăcați în costume populare tradiționale la biserica parohială cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, unde a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de preoți și diaconi, după cum ne-a transmis Pr. Silviu Dobai.
După citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Preasfințitul Părinte Sofronie a rostit un cuvântul de învățătură în care a făcut o paralelă între minunea săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos la scăldătoarea Vitezda, prin vindecarea slăbănogului bolnav de treizeci și opt de ani, prezentată în pericopa evanghelică, și cele două vindecări ale Sfântului Apostol Petru, relatate în Apostolul zilei: „În Duminica de astăzi ne sunt prezentate, în pericopa evanghelică de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și în textul Apostolului zilei, din Faptele Sfinților Apostoli, o vindecare directă săvârșită de Mântuitorul nostru Iisus Hristos la scăldătoarea Vitezda, dar și două minuni săvârșite de Sfântul Apostol Petru în cetățile Lida și Iope, prin vindecarea slăbănogului Enea și învierea din morți a uceniței Tabita, ce s-au făcut cu puterea și în numele Celui Înviat din morți, a Domnului Iisus Hristos. Prin aceasta ni se arată nouă că minunile și vindecările săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos, cât S-a aflat pe pământ, sunt continuate, și după Învierea Sa din morți și Înălțarea la ceruri, în numele Său, prin Duhul Sfânt, în Sfânta Biserică, locul vindecărilor, spitalul cel duhovnicesc, fântâna harului din care curge medicament tămăduitor pentru toate bolile și neputințele, culminând cu boala cea mai înfricoșătoare, răul cel mai mare, moartea, pe care Mântuitorul Iisus Hristos a biruit-o prin Învierea Sa din morți. (†¦) El, Fiul lui Dumnezeu și Fiul Omului, cu puterea Sa divină, ne vindecă de toate bolile, așa cum l-a vindecat și pe slăbănogul bolnav de treizeci și opt de ani, și ne înviază din morți, în ziua cea de apoi. Această putere dumnezeiască Mântuitorul Iisus Hristos a lăsat-o în Sfânta Biserică prin Duhul Sfânt, Mângâietorul, Care din Tatăl purcede, deoființă cu Tatăl și cu Fiul, a treia Persoană a Sfintei Treimi și Care, venind în chip de limbi de foc peste Sfinții Apostoli la Ierusalim, săvârșește minuni și vindecări peste toate generațiile de creștini, de la începuturile Bisericii și până la sfârșitul veacurilor”, a arătat Chiriarhul Oradiei.
„Sfântul Apostol Petru, corifeul Apostolilor, nu prin puterea sa omenească l-a vindecat pe paraliticul Enea și a înviat-o pe Tabita din morți, ci prin puterea lui Dumnezeu pe care o avea de la Duhul Sfânt Dumnezeu, Care s-a coborât peste el și peste ceilalți Apostoli la Cincizecime, în ziua Rusaliilor, ziua întemeierii Bisericii, putere dumnezeiască care lucrează neîncetat în Biserică, prin succesiunea apostolică. (†¦) Cea mai mare minune pe care a săvârșit-o Mântuitorul Iisus Hristos a fost asupra propriei Sale persoane, asupra firii omenești pe care și-a asumat-o, și pe care a trecut-o, prin moarte, pe Cruce, la viață, prin Înviere, minune a minunilor, pe care o serbăm vreme de patruzeci de zile, până la Înălțarea la cer. De aceea, Sfânta Biserică a rânduit ca toate duminicile de la Învierea Domnului și până la Înălțarea la cer a Domnului să fie duminici speciale, în care se citesc fragmente scripturistice ce au legătură cu vindecarea firii noastre omenești căzute, prin puterea Celui Care a Înviat din morți.”, a mai spus Preasfinția Sa.
În finalul predicii duminicale, Ierarhul a arătat că: „Și în zilele noastre, Mântuitorul Iisus Hristos săvârșește minuni în Sfânta Biserică, prin sfinții Săi, prin sfinții ale căror sfinte moaște ni le-a lăsat ca mărturie a Învierii Sale, moaște pline de putere dumnezeiască, fiind locuite de prezența harului dumnezeiesc necreat, de puterea Duhului Sfânt, pe care o aduce de la Tatăl Cel din ceruri, prin Domnul nostru Iisus Hristos.”
În cuvântul rostit după încheierea Sfintei Liturghii, Părintele paroh Ioan Mircea Ghitea a ținut să mulțumească Preasfințitului Părinte Sofronie pentru grija arhipăstorească pe care o poartă parohiei Husasău de Criș și pentru prezența la Sfânta Liturghie și la frumoasele evenimente culturale organizate sub egida „Vatră folclorică Husasău de Criș”.
La final, Chiriarhul Oradiei a primit din partea Centrului județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor o diplomă de excelență, înmânată de către Domnul Adrian Dume, directorul centrului.
Localitatea Husasău de Criș este situată pe malul drept al râului Crișul Repede, în apropierea municipiului Oradea, atestată documentar în anul 1236. Așezarea medievală, tipic românească, s-a dezvoltat de-a lungul timpului, ajungând, la începutul secolului al XX-lea, la nivelul unei comune. Descoperirile arheologice în care se cercetează perioada medievală, menționează că în centrul așezării, pe locul cel mai înalt, se afla o biserică, ce astăzi nu mai există, în jurul căreia erau adunate vetrele gospodărești.
În anii din urmă, prin grija ultimilor preoți parohi, respectiv Părintele Marin Dindelegan și Părintele Ioan Mircea Ghitea, actualul paroh, parohia a devenit centrul de viață duhovnicească și cultural-educațională din localitate. S-au făcut ample lucrări de restaurare a bisericii și a casei parohiale, redobândindu-se dreptul de proprietate asupra clădirii școlii din localitate, ce a aparținut Bisericii, unde s-a amenajat un mic muzeu parohial, o bibliotecă parohială și o sală pentru activități cu copiii și tinerii din parohie, și unde, din toamna acestui an, își va desfășura activitatea Centrul cultural „Teodor Maghiar” al parohiei. De asemenea, în cimitirul parohial se află în stadiu de finalizare a construcției o capelă cu hramul „Învierea lui Lazăr”, a cărei piatră de temelie a fost sfințită de către Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei în ziua de 14 septembrie 2008, la praznicul Înălțării Sfintei Cruci.
