Continuând bucuria prilejuită de marele praznic al Nașterii Domnului, credincioșii ortodocși s-au grăbit ieri spre biserici și mănăstiri din toată țara, pentru a sărbători alt mare praznic al Ortodoxiei, Botezul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când se săvârșește slujba sfințirii Aghesmei mari, ce dă vindecare sufletului și trupului tuturor celor care se roagă cu credință tare și nădejde nemăsurată.
La Catedrala patriarhală din București, slujba Sfintei Liturghii și a sfințirii Aghesmei mari a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi, informează Ziarul Lumina.
Ieri, în minunata zi a praznicului Bobotezei, Colina Patriarhiei a devenit neîncăpătoare pentru miile de credincioși prezenți, care, răsfirați peste tot în jurul catedralei, au dăruit acestui îndrăgit loc o îmbrățișare tainică, așteptând să primească în piațeta dintre Catedrala patriarhală și Reședința patriarhală Agheasma mare, pentru a o duce fiecare în casele lor.
„Botezul luminează rostul vieții noastre pe pământ”
În cadrul Sfintei Liturghii, oficiată în Catedrala patriarhală, după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei ce a fost rânduită de Biserică să fie citită cu prilejul acestui mare praznic, arătând că din aceasta reiese că Botezul Domnului luminează, fundamentează și este temelia botezului nostru creștin. „Dumnezeu, prin Fiul Său făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor a luminat lumea pentru că i-a dat sensul prim și ultim, acela de dar al lui Dumnezeu care trebuie sfințit spre slava lui Dumnezeu și spre fericirea oamenilor creați după chipul lui Dumnezeu Cel veșnic viu. Botezul luminează rostul vieții noastre pe pământ. Noi suntem făcuți nu ca să sfârșim în pământ, ci ca să ne înălțăm la ceruri, nu ca să sfârșim în moarte, ci prin înviere să ajungem la slava Prea Sfintei Treimi”, a spus Patriarhul României.
De asemenea, Preafericirea Sa a explicat că finalul Evangheliei ce s-a citit ieri arată înțelesul cel mai profund al botezului, care nu se reduce la simpla iertare a păcatelor, pe care o cerea botezul lui Ioan sau botezul pocăinței, și a evidențiat că expresia „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru care am binevoit” arată că „rostul cel mai mare al botezului este înfierea omului. În Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic devenit om, umanitatea este înfiată de Dumnezeu Tatăl prin lucrarea Duhului Sfânt și de aceea Duhul Sfânt este numit și Duhul înfierii, Duhul Fiului lui Dumnezeu revărsat în inimile noastre ca să ne învețe pe noi să ne întoarcem spre Dumnezeu Tatăl ca fii duhovnicești prin botez”.
„Botezul în numele Preasfintei Treimi ne dăruiește și începutul învierii noastre”
Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos este mai mult decât botezul lui Ioan și că de aceea după ce S-a botezat în apă a avut loc pogorârea Sfântului Duh sub formă de porumbel, semn al împăcării lui Dumnezeu cu oamenii. „Duhul Sfânt în chip de porumbel ne cheamă la împăcarea cu Dumnezeu prin curățirea de păcate. Prin Botez ni se iartă păcatele, mai întâi păcatul stămoșesc, ca stare, ca înclinație a noastră spre păcat moștenită de la protopărinții noștri Adam și Eva, dar ne dă și harul înfierii și totodată botezul în numele Preasfintei Treimi, în apă și în Duh Sfânt ne dăruiește și începutul învierii nostre. Botezul ne dăruiește curățirea de păcate, darul sau arvuna înfierii și darul sau arvuna învierii noastre, mai întâi sufletească și apoi ,la sfârșitul veacurilor, și învierea cu trupul”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Apele devin din nou purtătoare de Duh Sfânt”
După citirea rugăciunii amvonului în cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul nostru înconjurat de întreg soborul slujitorilor au mers în procesiune în piațeta din fața Catedralei, cântând troparele specifice praznicului Botezului Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aici a avut loc săvârșirea sfințiri celei mari a apei, iar la final Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat că rugăciunile slujbei sfințirii celei mari a apei arată că prin sfântul botez ni se dăruiește nașterea cea nouă, înfierea în har și libertatea de a fi cu Dumnezeu pururea. „Dumnezeu este sfințirea noastră și prin harul său sfințește sufletul și trupul omului, dar sfințește și firea apelor. În cântările pe care le-am auzit astăzi se spune «astăzi se sfințește firea apelor». Cum se sfințește firea apelor? Devin din nou purtătoare de Duh Sfânt”, a spus PF Părinte Patriarh Daniel, care a explicat că „firea apelor se sfințește că Dumnezeu cel Unul Sfânt, Iisus Hristos, care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea oamenilor, a intrat în apele Iordanului și le-a sfințit cu prezența Sa. Acum, prin puterea Duhului Sfânt și prin rugăciuni adresate Tatălui Ceresc, prin aceleași Persoane ale Sfintei Treimi, prin harul lor se sfințește apa pe care noi o vom primi în dar de la Dumnezeu ca binefacere, ca grijă, ca semn al iubirii părintești a lui Dumnezeu față de noi, semn al binecuvântării Preasfintei Treimi pentru noi ,creștinii ortodocși, care ne-am botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și trăim din iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh și ne pregătim pentru Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Trăim în iubirea și în lumina Preasfintei Treimi și ca un semn de binecuvântare, și ca o amintire a botezului nostru, și ca o întărire în credința ortodoxă mărturisită la botez. Iar în fiecare Sfântă Liturghie noi primim spre sfințire, spre tămăduire și spre creștere duhovnicească această Agheasmă mare”.
„Agheazma mare este binefăcătoare pentru trup și pentru suflet, dacă o luăm cu credință tare”
Toți credincioșii care au participat la slujba sfințirii celei mari a apei, care a avut loc pe esplanada Catedralei, au putut lua cu bucurie Agheazmă mare din cele 12 vase cu capacitatea de peste 7.000 de litri. Unii dintre aceștia ne-au mărturisit bucuria prezenței la sfânta slujbă și nădejdea binecuvântării pe care o vor primi prin gustarea din Agheazma cea mare. „Astăzi am venit la Patriarhie pentru că este o mare sărbătoare a Bisericii și a poporului român. Am venit aici cu gândul plin de nădejde că astăzi, când se sfințesc apele, vom duce și noi acasă Agheasmă mare pentru toți ai noștri și vom lua de acum înainte 8 zile, precum și în fiecare zi a a-nului după ce vom posti, la vreme de trebuință. De-a lungul vremii am avut multe dovezi că Agheazma mare este binefăcătoare pentru trup și pentru suflet, dacă o luăm cu credință tare”, ne-a declarat Iulian Blănaru, de 47 de ani, inginer.
„Petru noi toți, creștinii, Boboteaza înseamnă o mare bucurie și o mare binecuvântare, fiindcă primim cu toții Agheasmă mare din care gustăm timp de opt zile și cu care binecuvântăm cu orice prilej și la orice moment de încercare casele noastre. Sper ca rugăciunile înălțate astăzi de Patriarhul României și de toți preoții din toată țara să ne aducă prin sfințirea apei binecuvântarea lui Dumnezeu, bucuria și liniștea noastră și a tuturor ce vin cu credință la biserică să ceară milostivire de la Dumnezeu”, a spus Maria Leca, de 58 de ani.
